"Câte bordee atâtea obicee", susţine un vechi proverb românesc, care nu se dezminte nici în zilele noastre în anumite regiuni ale ţării. Astfel că în satele Bucovinei, Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile
momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui aşa - numit calendar din foi de ceapă. La întocmirea acestuia se proceda astfel: în noaptea de ajun se tăiau parţi egale dintr-o ceapă, cojile astfel obţinute fiind botezate cu numele lunilor din an. Apoi se punea sare pisată în cantităţi egale în fiecare coaja şi aşezarea acestora în rσnd, ca în succesiunea lunilor din an, pe masa sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se facea în dimineaţa de 1 ianuarie după cantitatea de apă acumulată în cupele foilor de ceapă.
Viaţa şi norocul, durata vieţii şi a norocului fiecăruia dintre membrii familiei erau prognozate cu ajutorul lingurilor înşirate de-a lungul pereţilor. Fiecare lingură de lemn trebuia să capete numele unui membru al familiei. În dimineaţa Anului Nou, dacă vreo lingură era cazută pe podea se credea că persoana al cărei nume îl purta va avea parte de un an sumbru sau va muri.I
Între jocurile cu măşti din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, căiuţilor şi cerbului.
Jocul caprei Se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societăţile ancestrale personificarea prolificităţii zoologice şi fertilităţii telurice. Capra, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate aşezările bucovinene, îşi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfăşurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoţit doar de cioban, moş şi baba. Masca costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară şi a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două corniţe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz şi flori şi este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capra simulează că se urcă în copac, apoi se îmbolnăveşte şi moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul. În cele din urmă capra reσnvie spre bucuria tuturor, glumele şi ghiduşiile animalului reluându-şi cursul. Prin aspect şi înfăţişare, capra jucată la Anul Nou este un animal simbol, o fiinţă fantastică plină de mareţie. Obiceiul şi-a pierdut pe parcurs încărcătura sa mitică, având astăzi doar aspect de divertisment. Jocul ursului O prezenţă la fel de agreată în obiceiurile de Anul Nou în întreg spaţiul românesc dar mai ales în Bucovina, se practică şi astăzi în majoritatea satelor. Cultul ursului este moştenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregătirea maştii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenţie. În unele părţi, forma capului de urs se obţine întinzσnd o piele de viţel sau de miel peste o galeată metalică. De la gσt în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.Cσndva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întσlnit foarte rar în zilele noastre. În desfăşurarea jocului ritual al ursului, etalare de forţă, vitalitate şi dibăcie, pot fi percepute şi astăzi secvenţe care reliefează credinţele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetaţiei. Astfel, rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca şi urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor. Cerbul Cerbul simboliza, în mitologia populară romσnească, puritatea şi dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măştii de capră, masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clămpănitor), şi trup realizat dintr-un covor sau laicer, ornate cu năframe. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomimă exuberantă şi plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de "moşnegi şi babe", de muzicanţi şi dansatori fără mască, îmbrăcaţi în frumoase costume populare. Întregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistenţa şi pentru a crea o atmosferă relaxantă.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 4946
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
