Tot mai puţini elevi şi profesori. Abandon şcolar în creştere. "Concurenţă" ridicată la liceele teoretice. Învăţământul profesional la... coadă. Tot mai mulţi studenţi. Aceasta este, pe scurt, realitatea din învăţământul românesc.
Ca urmare a reducerii numărului copiilor, populaţia şcolară este în scădere. Potrivit statisticilor Institutului Naţional de Statistică, în anul şcolar 1990/1991, populaţia şcolară atingea 5.066.031, în timp ce în anul şcolar 2006/2007 aceasta a scăzut până la 4.345.581. Din totalul populaţiei şcolare, cea mai mare parte, în medie 75%, o reprezintă elevii. În ceea ce priveşte copiii din grădiniţe, numărul acestora a cunoscut o descreştere până în urmă cu doi ani. De atunci, numărul elevilor a crescut ca urmare a creşterii numărului naşterilor. Pe de altă parte, după cum se arată în revista de educaţie şi atitudine "Şcoala românească", "singurul nivel educaţional care a cunoscut o creştere semnificativă îl constituie cel universitar. Aici, se poate vorbi de o majorare de peste trei ori. Astfel, de la 192.810 studenţi înscrişi în anul 1990/1991, s-a ajuns la 785.506 în 2006/2007 şi creşterea continuă. De data aceasta, majorarea are la bază faptul că în anii 1990 România avea cel mai mic număr de studenţi raportat la 10.000 de locuitori comparativ cu alte state din Europa şi se impunea creşterea numărului de studenţi. Ceea ce s-a realizat nu doar prin alocarea anuală a unui număr tot mai mare de locuri la universităţile de stat, ci şi prin apariţia instituţiilor de învăţământ superior particulare. Se poate spune că s-a produs un adevărat boom în privinţa numărului de studenţi. De altfel, faţă de doar 83 de studenţi la 10.000 de români, câţi erau în 1990, s-a ajuns la 365 în anul universitar 2006/2007". Deşi în ţara noastră populaţia feminină este mai numeroasă decât cea masculină, tot băieţii au fost mai atraşi de urmarea unei forme de învăţământ. În ultimii trei-patru ani, însă, s-a înregistrat o echilibrare a balanţei, astfel că numărul fetelor care urmează o anumită formă de învăţământ l-a depăşit puţin pe cel al băieţilor, creşterea fiind de aproximativ... 1%.
În ceea ce priveşte personalul didactic, în perioada 1995-2001, la acest capitol ţara noastră stătea bine. După 2001, însă, numărul profesorilor a scăzut semnificativ, astfel că în anul şcolar 2006/2007 România avea numai 277.318 de cadre didactice.
În ceea ce priveşte învăţământul profesional, acesta nu mai este deloc atractiv din cauză că "dobândirea unei meserii nu mai are aproape nicio valoare". Potrivit revistei "Şcoala românească", "majoritatea elevilor visează, când ajung să se înscrie în clasa a IX-a, să urmeze doar un liceu şi, dacă se poate, matematică-informatică". Statistic, în învăţământul profesional, faţă de 365.860 de elevi înscrişi în anul şcolar 1990/1991, în anul şcolar 2006/2007 mai erau doar 250.383, ceea ce înseamnă o scădere cu peste 30%.
Pe de altă parte, după 1989 au luat amploare liceele şi colegiile. În 18 ani, numărul elevilor din aceste forme de învăţământ liceal a crescut cu peste 100%: 174.327 de elevi în anul şcolar 1990/1991 şi 361.917 în anul şcolar 2006/2007. Liceele agricole sunt ca şi inexistente, de la 125.893 de elevi în anul şcolar 1990/1991 s-a ajuns la numai 7.531 elevi. Cât despre abandonul şcolar la formele de învăţământ preuniversitar, acesta este mai ridicat în judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Brăila, Braşov, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Vaslui, Mehedinţi, Timiş, Tulcea, Maramureş, Sibiu.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 1623
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
