Miruna Lepuş abia a terminat facultatea şi, în cartea de debut "Despre Eminescu şi ce am învăţat descoperindu-l", apărută la Ed. Vremea (Colecţia "Fapte, idei, documente"), lansată ieri la librăria M. Sadoveanu, mărturiseşte
că poetul naţional a fost "prima dragoste şi cea mai durabilă". De aceea, nu s-a oprit la programa şcolară şi a căutat să citească mai mult, convinsă că înţelegerea poeziei eminesciene este deplină dacă studiază şi proza şi, cu deosebire, publicistica şi îi cunoaşte viaţa aşa cum a fost, dincolo de prefabricatele didactice. Aşa a apărut această carte în care avem prilejul să vedem cum un tânăr, nemaculat de prejudecăţi sau complexe, dornic de adevăr, reconstituie viaţa lui Eminescu între dimensiunile socio-economice, politice şi culturale ale vremii sale. În acest scop, foloseşte articolele publicate de-a lungul anilor, apelează la personalităţi de prestigiu. A luat în serios cuvintele lui Em. Cioran: "Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine, şi ne-am fi adaptat perfect condiţiei noastre minore". Or, pentru a ne elibera de "destinul nostru minor" autoarea crede că e necesar să aflăm şi, mai ales, "să impunem adevărul", căutându-l dincolo de şabloanele didactice sau ideologice, de "e-urile" mediatice, cutezând a-şi folosi propria minte însetată decât mai multă cunoaştere şi adevăr. O face cu o seriozitate demnă de admiraţie, cu spirit de discernământ, sinceritate şi candoarea vârstei. Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|