Curtea Constituţională (CC) a statuat că este ilegal ca instanţele să acorde drepturi salariale neţinând cont de lege, deoarece se substituie puterii Legislative şi creează "sisteme de salarizare paralele" celor stabilite prin acte normative.
Excepţia cu pricina a fost ridicată de Ministerul Public în faţa Curţii de Apel Braşov, secţia de litigii de muncă. Procurorii au susţinut atunci că prevederile de lege criticate dau posibilitatea instanţelor judecătoreşti să cenzureze soluţia aleasă de legiuitor şi să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv în beneficiul altor categorii de salariaţi decât reclamanţii, instituindu-se, astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative. Pe de altă parte, Avocatul Poporului şi-a constituit un punct de vedere cu privire la această excepţie transmiţând magistraţilor Curţii Constituţionale că articolele criticate sunt conform legii fundamentale. Principala categorie vizată de această modificare sunt chiar magistraţii care obţineau prin intermediul hotărârilor judecătoreşti o mulţime de sporuri şi drepturi salariale restante, după cum şi fostul premier a afirmat în nenumărate rânduri. Acesta a susţinut la momentul respectiv că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie şi cu scala de salarizare în România şi impune o corecţie obligatorie pe viitor. El a arătat că susţine un nivel de salarizare care să elimine tentaţiile de corupţie în sistemul judiciar, dar a apreciat că nivelul actual de remuneraţie, obţinut prin recâştigarea unor drepturi salariale în instanţă, este nepermis. În acel context, Tăriceanu a mai precizat că "justiţia îşi face propriile legi de salarizare, în loc să lase Guvernul să deruleze politica salarială". Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 1826
|
|