Marea întrebare a Bugetului pe 2009 era: cum intră un deficit de 7,2% (calculat de C.E.) într-unul de 2% (fixat de guvernul Boc)? Simplu! Lăsând pe dinafară 5,2%, adică exact deficitul actual, realizat de guvernul Tăriceanu. Pentru realizarea scăderii
au avut loc nenumărate negocieri între preşedintele Băsescu, premierul Boc şi dl Geoană (coautorii promisiunilor şi legilor care au condus la deficitul de 7,2% dedus de CE) cu sindicatele şi patronatele pentru a le convinge să înţeleagă situaţia pe care dânşii au ignorat-o. S-a ajuns astfel la un "pachet anticriză", cum îi zice dl Geoană (preluând expresia lui Obama) pe care liderul PSD l-a descris cu mândrie drept "un pachet sută la sută românesc" - de parcă asta ar fi o garanţie de succes. Am prefera să fie sută la sută realizabil, indiferent de naţionalitate: nu de alta dar marile întreprinderi româneşti sunt deja străine şi au început concedieri masive. Ca şi dl Băsescu, secundul său Geoană se arată încrezător în Coaliţia PD-L - PSD considerând că ea reprezintă tot ce avea mai puternic şi mai bun politica actuală. Dacă aşa arată premianţii noştri, ne-am lămurit! Şi nu neapărat pentru că dnii Mitrea şi Hrebenciuc se fac unul pe altul "măgar" şi respectiv "lipsit de caracter", nu pentru că ministrul (şi ginerele de ministru) Ponta îşi numeşte colegii parlamentari de Gorj "papagali, mincinoşi şi proşti" sau pentru că ministrul Elena Udrea vrea să mute Vama Veche din loc ci pentru că pur şi simplu aceste partide sunt programate ereditar (prin FSN ex PCR) să comită crize împotriva umanităţii - şi nu să le rezolve. Când Camera Deputaţilor, în plină criză, îşi măreşte bugetul cu 20% şi investeşte o groază de bani în propriul studio de televiziune (moştenire Bogdan Olteanu) despre ce politicieni responsabili vorbim? Cine să se uite la ei şi la televiziunea lor? Aşa încât încrederea dlui Geoană că această Coaliţie ar putea îngenunchea criza şi ar putea determina prin succesul ei "trecerea la un sistem bipolar, cu două partide mari" şi la eliminarea partidelor mici (care? PNL? UDMR?) e cel mai clar exemplu de derapaj: nu dnii Băsescu şi Geoană decid ce partide dispar şi când să rămână ei singuri pe ringul de dans, ci electoratul. Sistem bipolar nu înseamnă un partid unic împărţit în două gheţare gestionate când împreună când pe rând, cum cred dnii Băsescu şi Geoană. Sistemul lor "bipolar" înseamnă doar că avem de ales la care din cei doi poli vrem să murim de frig: la Polul Nord, la Polul Sud?
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 2120
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
