Convorbire cu acad. Dan Bălteanu, Directorul Institutului de Geografie al Academiei Române
- De aproape douăzeci de ani sunteţi directorul Institutului de Geografie al Academiei Române, dar activitatea Dvs. la institut este mai veche. Când
şi cum a început această activitate? - Institutul s-a înfiinţat în anul 1944, şi primul director a fost acad. Vintilă Mihăilescu, care mi-a fost îndrumător de doctorat şi a avut un mare rol în formarea mea ca specialist după ce am fost angajat prin concurs în anul 1967. De altfel, veneam la comunicările Institutului încă din anul I de facultate, şi în vacanţe participam la campaniile de teren, deci pot spune că Institutul m-a format ca cercetător. Hotărâtori au fost anii 1992-1993 când, beneficiind de o bursă postdoctorală Fulbright, am lucrat în Universităţile Colorado din Boulder şi Washington, Seattle, cu unii dintre cei mai buni specialişti americani în domeniul mediului şi al dezastrelor naturale. - Care sunt domeniile de cercetare ale Institutului? - Încă de la înfiinţare, Institutul şi-a creionat un program de lucru, care a fost în mare măsură respectat şi dezvoltat. La început, cercetările urmăreau o bună cunoaştere a pământului şi poporului român. S-a realizat o monografie geografică a României, apoi Atlasul geografic naţional, o operă fundamentală încă de actualitate, şi Tratatul de geografie, încheiat de curând. - Şi cercetările actuale? - Sunt unele elemente care au fost prevăzute, dar nu suficient de accentuate, cum sunt studiile hazardelor naturale şi antropice, provocate de activităţile umane din România sau cercetările legate de presiunea antropică asupra mediului care uneori creează probleme foarte serioase chiar transfrontaliere. Elaborăm şi lucrări de sinteză în limbi de circulaţie internaţională cum sunt "România. Atlas istorico-geografic", "România. Spatiu, societate, mediu". Sunt foarte bucuros că unii doctoranzi ai mei sunt deja apreciaţi peste hotare. Cea mai mare pondere în cercetările noastre o are studiul relaţiilor om-mediu şi în acest domeniu am reuşit să realizăm colaborări internaţionale importante. - De ani buni vă preocupă modificările globale ale mediului, aţi organizat şi participat la manifestări naţionale şi internaţionale. În Academie există un Comitet Naţional pentru modificările globale de mediu, al cărui preşedinte sunteţi Dvs. Rezultatele sunt pe măsură, dacă mă gândesc la manifestările naţionale de interes internaţional şi la publicaţiile apărute. Vorbiţi-ne despre aceste manifestări mai puţin cunoscute de publicul larg. - În primul rând, amintesc desfăşurarea, din doi în doi ani, a unei conferinţe naţionale dedicate acestei teme, iniţiativă susţinută pentru prima dată de acad. Liviu Constantinescu, primul preşedinte al Comitetului naţional Geosferă-Biosferă. Suntem prezenţi frecvent în publicaţiile internaţionale de specialitate. Aşa s-a făcut că, în 2003, am fost solicitaţi de ICSU (International Council of Scientific Unions), autoritatea care coordonează principalele programe internaţionale - Geosferă-Biosferă, Dimensiunea umană a modificărilor globale, Programul climatic mondial şi Diversitas - să organizăm o întrunire pentru Programul "Geosferă-Biosferă" la Sinaia. Reuniunea a fost importantă pentru că a conturat problemele specifice regional Europei Centrale şi s-au corelat problemele globale cu cele regionale. A fost publicată Declaraţia de la Sinaia, care a avut urmări interesante pentru cooperarea specialiştilor din Europa Centrală şi nu numai. Acum se preconizează înfiinţarea unei asociaţii, numită Alianţa ţărilor europene pentru modificările globale ale mediului, care se va contura în aprilie, la Bonn, şi care va fi autoritatea cu rol esenţial în acest domeniu din cadrul Uniunii Europene. - Care sunt dimensiunile reale schimbărilor climatice globale şi ponderea activităţilor antropice? - În 2007, la Paris, în cadrul întâlnirii interguvernamentale pentru schimbări climatice s-a ajuns la concluzia că în ultimii o sută de ani creşterea temperaturii a fost de 0,74 gr. C. Această încălzire se datorează în proporţie de 70-80% activităţilor umane, creşterii alarmante a emisiilor globale de gaze cu efect de seră (în special de bioxid de carbon şi metan), care între 1970 şi 2004 a fost de 70%. - Aparent este o creştere relativ mică. Şi modificările? - Modificările induse se conjugă cu o presiune antropică tot mai accentuată asupra mediului. În primul rând, atmosfera este afectată de modificări de amploare generate de impulsuri aparent reduse: se modifică regimul fenomenelor extreme (precipitaţii care produc inundaţii, perioadele secetoase, creşte intensitatea ciclonilor tropicali ş.a.). Toate se corelează cu o topire accentuată a gheţarilor, cu reducerea suprafeţelor acoperite de zăpadă ce face ca o mare din căldura reflectată de zăpadă să fie absorbită de oceane şi de sol. Creşte nivelul oceanului planetar. Sunt fenomene care se cunosc şi există scenarii până în anul 2100, dar important este să nu se ia în consideraţie doar extremele, atât de mediatizate. - În aceste condiţii, cum trebuie să gândim? - Să gândim Sistemul Terestru în întreaga lui complexitate, cu toate corelaţiile posibile, şi atunci nu vom ajunge chiar la rezultate care pot înspăimânta. - Şi soluţiile? - Sunt necesare măsuri energice pentru reducerea cantităţilor gazelor cu efect de seră şi o echilibrare şi atenuare a presiunii antropice asupra diverselor părţi ale Sistemului Terestru. - Oamenii politici ţin seama de aceste rezultate? - Cred că din ce în ce mai mult. Majoritatea ţărilor sunt de acord asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente şi serioase. Anul acesta, la Geneva, se va desfăşura Conferinţa Internaţională a Schimbărilor Climatice şi probabil se vor adopta o serie de hotărâri, iar rezultatele vor fi transmise oamenilor politici. La ora actuală putem evalua efectele schimbărilor globale la nivel regional şi s-au făcut studii pentru a vedea care sunt costurile macro-economice ale acestor schimbări. Spre exemplu, în 2007, la Conferinţa de la Paris s-a ajuns la concluzia că în 2050 pierderile din PIB pot depăşi pe ansamblu 5%, ceea ce este foarte mult. - Sunteţi optimist? - În ultima vreme s-a conturat, din ce în ce mai mult, concepţia fermă că fără o acţiune comună şi fără o corelare foarte serioasă între eforturile fiecărei ţări şi ajutorarea ţărilor sărace aceste probleme nu se pot rezolva. În Uniunea Europeană, acest culoar este deja creat şi o mare parte din fondurile pentru cercetarea mediului înconjurător este alocată impactului modificărilor climatice asupra societăţii şi mediului. Sunt convins că foarte curând la nivelul factorilor de decizie se va ajunge la o serie de hotărâri importante şi înţelepte pentru viitorul Planetei.
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
