Liberal cu naturelu' simţitor, Călin Popescu Anton Tăriceanu a anunţat că va chema în judecată pe toată lumea care a suflat despre implicarea sa necurată în contractul Sterling, pentru a-şi „repara onoarea“. Vexat, uluit, jignit,
scårbit, indignat, ofuscat, delabrat - pe scurt, astfel pare a fi liderul PNL, după seria de dezvăluri care au scos la lumină meandrele afacerii Sterling şi firicelele de mărţişor care au aninat, ca un medalion de primăvară, rezervele de hidrocarburi pe pieptul lat, de haiduc, al patronului PNL, Dinu Costache, zis Patriciu.
Fostul premier liberal a declarat că „s-a hotăråt să facă apel la justiţie, pentru că nu este dispus să tolereze calomniile şi minciunile unor oameni, precum Iulian Iancu, secretar de stat în perioada 2000-2004, şi primul-ministru Emil Boc, în cazul exploatării zăcămintelor de gaze din Marea Neagră“, a precizat Tăriceanu.
Acţiunea juridică a lui Tăriceanu s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva sa, deoarece, odată intrat pe rolul instanţei sau în cercetare penală, cazul afacerii Sterling s-ar putea să-i devină piatră tombală.
În noiembrie 2008, la Bucureşti, Sterling Resources Ltd semnează un act adiţional la contractul de exlorare pentru zăcămintele din Marea Neagră - Midia şi Pelican - cu Agenţia Naţională pentru Resursele Minerale.
Actul adiţional acordă dreptul companiei Sterling Resources Ltd să poată exploata zăcămintele de gaze naturale, după decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind delimitarea platoului continental dintre România şi Ucraina.
Un site destinat liberei informări - vot.ro, apărut relativ recent pe piaţa informaţiilor, a publicat date noi, ce scot la iveală complicităţi şi trădări la nivel înalt. Afacerea gazelor naturale din Marea Neagră, aflate în dispută de mai mulţi ani între România şi Ucraina, a avut aceiaşi actori în ultimii şaisprezece ani - din 1992 şi până în 2008, se arată într-o secţiune de anchete dedicată prioritar afacerilor necurate din România. În continuare, cităm din materialul investigativ oferit de site-ul vot.ro.
Încă trei concesiuni de la naşu' Tăriceanu
Guvernul Tăriceanu a acordat în total trei concesiuni în ultimii doi ani companiei britanice „Zeta Petroleum“, după ce aceasta a intrat în parteneriat cu grupul Rompetrol. Firma britanică este reprezentată în România, începând cu 2007, de către cetăţeanul româno-elveţian, Bogdan Popescu, administrator la Rompetrol Well Services.
Avem, astfel, încă un administrator de la Rompetrol (coleg cu Niculae Vidu) implicat în filiera zăcămintelor din Marea Neagră.
Bogdan Popescu, administrator al companiei Rompetrol Well Services, se intersectează cu afacerile de zăcăminte concesionate de fostul guvern Tăriceanu, tot prin intermediul actorilor Dorin Marian, Bogdan Găbudeanu şi Petru Buzescu - avocatul companiilor implicate în explorarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.
Bogdan Popescu şi Niculae Vidu (directorul firmei Sterling Resources Ltd, cea care deţine acum dreptul de exploatare a zăcămintelor din zona Insulei Şerpilor) au fost numiţi în aceeaşi zi (11 august 2003) în Consiliul de administraţie al companiei Rompetrol Well Services.
Bogdan Popescu (în vârstă de 65 de ani) este cetăţean român şi elveţian şi este, din martie 2007, administratorul sucursalei companiei britanice „Zeta Petroleum“ Ltd.
Primul sediu de la Bucureşti al companiei Zeta este tot la adresa Emanoil Porumbaru nr. 22, unde îşi aveau sediul şi casa de avocatură Petru Buzescu şi compania Sterling Resources (firma care a primit drept de exploatare a resurselor de gaze din Marea Neagră).
„Zeta Petroleum“ a intrat în parteneriat, în septembrie 2007, cu grupul „Rompetrol“ pentru explorarea unui bloc petrolier din Mehedinţi. Forajul comun „Rompetrol - Zeta Petroleum“ ţintea potenţialele acumulări de gaze descoperite pe structura Bala din judeţul Mehedinţi în anii '70.
Reţeaua de afaceri liberală
Trei luni mai târziu, în decembrie 2007, Guvernul Tăriceanu aprobă un acord de concesiune cu firma „Zeta Petroleum“ pentru dezvoltarea şi exploatarea perimetrului petrolier Bobocu, din judeţul Buzău.
Iniţiatorii hotărârii de Guvern sunt aceiaşi Dorin Marian (şeful cancelariei primului-ministru) şi Bogdan Găbudeanu (şeful ANRM), primul fost amploaiat al Rompetrol, al doilea coleg de partid cu Dinu Patriciu încă de la începutul anilor '90.
Alte două acorduri de concesiune sunt aprobate de Guvernul Tăriceanu pentru firma „Zeta Petroleum“, pe 26 martie 2008, iniţiate de aceiaşi oficiali români - Dorin Marian şi Bogdan Găbudeanu. Anexele lor sunt secrete.
Dinu Patriciu a recunoscut că ştia de conflictul de interese în care se afla Niculae Vidu, prin prezenţa sa atât în conducerea Rompetrol Well Services, cât şi ca reprezentant al Sterling Resources.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 2470
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
