UDMR şi-a propus definirea unei zone exclusive de control economic şi politic - concentrată în câteva judeţe româneşti precum Harghita, Mureş, Covasna, Satu Mare şi Cluj. În aceste zone, prioritar, au fost înfiinţate, de-a lungul anilor, câteva mii de fundaţii şi asociaţii „non-profit“, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR. Zona a fost „îndesită“ instituţional de păienjenişul de firme, fundaţii şi asociaţii reprezentând recipiente de colectare a fondurilor pentru baza economică şi politică maghiară.
„Centrala“ este Clujul, locul de unde se va lansa noua platformă politică a UDMR.
În Cluj, din cele 1.253 de fundaţii şi aproximativ 1.500 de asociaţii locale, în jur de 600 de fundaţii şi alte câteva sute de asociaţii sunt controlate de UDMR. Pe aici vin banii de la Budapesta, subiect care a mai fost prezentat în „Curentul“, recent.
Rolul central al Clujului. Grupul Eureka
În cadrul UDMR s-au conturat două grupări puternice, una formată din liderii mai vechi ai Uniunii şi alta din tinerii promovaţi imediat după alegerile din 2004.
Geografic, în UDMR, gruparea tinerilor s-a concentrat în zona Clujului, în timp ce gruparea „bătrânilor“ Verestoy Attila - Tackacs Csaba - Gyorgy Frunda domină fieful tradiţional din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
Clujul are un rol-cheie, axial, aici fiind concentrată şi activitatea Grupului Eureka, o organizaţie „non profit“, care se ocupă însă şi de afaceri şi politică, al cărei lider politic, la vedere, este Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004-iunie 2007, cercetat în mai multe dosare grave penale - printre altele şi într-un dosar de trădare şi spionaj al reţelei Stanchev-Benyatov.
Gruparea reţelei Eureka susţine interesele celor mai influenţi oameni de afaceri maghiari din Transilvania şi promovează liderii UDMR din judeţul Cluj. Acţionarii societăţii Group Eureka SRL sunt şi membri ai Asociaţiei Întreprinzătorilor Eureka (AIE), alimentată prin suveica de transferuri financiare ale celor peste 70 de firme în care sunt implicaţi aproximativ cincisprezece importanţi oameni de afaceri maghiari din Cluj.
„Schumacher“ intră pe turnantă
Liderul formal al noii voci politice care se conturează în UDMR este fostul ministru Zsolt Nagy, introdus în firmele grupului Eureka, prin intermediul unui interpus, respectiv prin partenera de afaceri a fratelui său, Nagy Karoly, cel care derulează cele mai importante afaceri ale familiei. Nagy Karoly, fratele fostului ministru al Comunicaţiilor, este asociat în societatea Galopp SRL Târgu Mureş, cu fostul ministru al Lucrărilor Publice, Borbely Lasylo, cu Szepessy Laszlo, mâna dreaptă şi directorul de cabinet al preşedintelui UDMR, Marko Bela, şi cu Kelemen Attila.
Nagy Zsolt, numit în conversaţiile intime de către şeful său, celebrul spion aflat în libertate - Stamen Stanchev - „Schumacher“ sau „Schumi“, face parte dintr-un cerc mai vast cu activitate anti-românească condus la vedere de Arpad Paszkany, lider informal al Grupării Eureka.
Paszkany controlează reprezentanţele locale ale firmelor Opel şi Chevrolet, este administratorul companiei Polus şi reprezentant în România al holdingului Trigranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Arpad Paszkany este unul dintre cei mai puternici jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local şi Polus. Arpad Paszkany a căpătat notorietate după preluarea clubului de fotbal CFR, devenit club fanion al maghiarilor.
La finalul anului 2008, Paszkani l-a numit pe Nagy în funcţia de director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, companie care gestionează grupul de firme deţinute de către Paszkany. Fostul ministru este manager de proiect pentru viitorul Cartier al Tineretului care va fi construit de Polus Real Estate.
„Televiziunea Ardealului“, pe spatele MCTI
Pe lângă proiectele imobiliare al lui Paszkany, Nagy Zsolt mai are încă o activitate importantă, coordonarea proiectului unei televiziuni a maghiarilor. Banii vin de la guvernul Ungariei prin fundaţia „Janovics Jeno Alapitvany“ - condusă de Nagy Zsolt, care mai este implicat şi în conducerea Fundaţiei „Communitas“, organizaţie care a introdus în România sute de milioane de forinţi prin fundaţia Illyes Kozalapitvany, Centrala de la Budapesta a fundaţiilor UDMR, creată special de către guvernul ungar ca interfaţă cu maghiarii de peste hotare.
Viitoarea televiziune a Ardealului, ce îşi are deja sediul la Târgu-Mureş, va emite 24 de ore din 24 şi va acoperi circa 85% din teritoriul Ardealului graţie retransmisiei terestre, introducerii pe cablu şi pe platformele digitale.
Miza înmulţirii aparatului mediatic a fost urmărită constant în activitatea lui Nagy la MCTI, acesta instalând un număr însemnat de platforme digitale cu precădere în zonele cu maghiari, tocmai pentru a uşura intrarea şi audienţa viitoarei televiziuni maghiare a Ardealului.
Imediat după ce UDMR a obţinut portofoliul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Budapesta „s-a activat“ oferind fonduri importante în vederea lansării televiziunii maghiarilor şi pentru alte programe media destinate maghiarilor. Prin Nagy, Budapesta a primit acces în anumite zone şi sectoare strategice din cadrul ministerului.
MCTI - baza de contact a Budapestei
Au fost semnate o serie de memorandumuri şi protocoale avantajoase iar dezvoltarea colaborării cu autorităţile maghiare a fost prioritară. Contactele lui Nagy cu Executivul de la Budapesta s-au concretizat într-o serie de parteneriate bilaterale, cel mai important fiind Memorandumul de cooperare şi de înţelegere în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu autorităţile ungare.
Acordul propunea printre multe altele „realizarea unor proiecte care să faciliteze dezvoltarea societăţii informaţionale locale, prin activitatea coordonată a minorităţii maghiare din România“, iar pentru punerea în aplicare a măsurilor, Nagy s-a întâlnit în numeroase rânduri cu omologul său maghiar, Kovacs Kalman, sau cu Ferenc Gyurcsany, prim-ministrul Ungariei.
În baza acestui Memorandum, pe parcursul anului 2007 au fost înfiinţate aproape 100 de puncte de acces la Internet „e-Transilvania“, în judeţele cu minoritate maghiară. Fondurile s-au rulat prin ONG-ul ministrului Nagy Zsolt, fundaţia Janovics Jeno Alapitvany, al cărei scop principal este administrarea televiziunii maghiare a Ardealului. Sub conducerea lui Nagy Zsolt, activează, ca membri ai fundaţiei, liderii UDMR Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor şi Gasparik Attila. Această poziţie dominantă arată rolul important al tânărului Nagy în noul curent politic din UDMR.
Înfiinţarea noului post de radio şi a viitorului post TV coordonat de Nagy Szolt şi finanţat de Budapesta reprezintă primul pas spre consolidarea unui grup de interese bine consolidat, ce va lansa o nouă platformă politică, formată din politicieni şi oameni de afaceri maghiari, care vor fi susţinuţi de noul Trust media.
„Străpungerea“ Transilvaniei
Conglomeratul imobiliar, economic şi politic din Cluj, concentrat în jurul Grupului Polus, va fi susţinut direct de Trustul media, deplasând Centrala UDMR către inima Transilvaniei, în dreptul viitoarei autostrăzi care va asigura un flux economic major către şi dinspre Budapesta.
În următorul deceniu, mediul economic al Ardealului va fi unul complementar Ungariei, realizându-se, astfel, unul dintre principalele deziderate ale politicii externe maghiare, scop definit încă de acum zece ani de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: „în fapt, urmărim ca Transilvania să devină un spaţiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor în graniţele lor existente înainte de Trianon“.
Organizarea internă a UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor - un fel de miniparlament, şi crearea unor direcţii regionale cu rol executiv, care se ocupă de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultură, de învăţământ - ce imită activitatea ministerelor, arată deja intenţia organizării maghiare de tip statal pe teritoriul României.
În Secuime s-a trecut de mult la utilizarea vechilor sigle şi embleme din timpul ocupaţiei hortiste, în consilii şi primării se foloseşte exclusiv limba maghiară, la întruniri şi sărbători se cântă imnul de stat maghiar, deci, de facto, funcţionează „insule de autonomie“ cu atribute statale, ce străpung „frontiera internă“ a României. Referendumul „Ţinutului Secuiesc“ din martie, promovat de 24 de consilii locale, urmăreşte doar oficializarea stării de fapt. În viitor, planul Jeszenski se va consolida treptat, pe fondul surpării autorităţii statului român în Transilvania.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 2746
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
