În România, multe dintre proiectele eoliene sunt numai pe hârtie
Banii pe care România îi poate obţine din vânzarea certificatelor verzi de emisii de CO2 pot fi folosiţi în dezvoltarea sectorului energiilor
regenerabile şi alternative, mai ales în proiecte eoliene, care, la ora actuală, sunt numeroase, dar „numai pe hârtie“, spune Valeriu Binig, Director Financial Advisory Deloitte România. „România trebuie să tindă către un sistem modern al vânzării certificatelor verzi, deşi nu suntem maturi la acest capitol. Pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile este nevoie chiar şi de ajutoare de stat, iar sursa de bani ar putea fi din vânzarea drepturilor de emisii de CO2. Investiţia acestor sume este o soluţie pentru promovarea energiilor regenerabile în România“, a explicat Binig, în cadrul unui forum pe teme ecologice. Potrivit reprezentantului Deloitte România, încă o soluţie care poate da roade ar putea fi înfiinţarea unui Fond de Garantare al Creditelor destinat operatorilor care vor să investească în energii regenerabile/ alternative. „În România este nevoie stringentă şi de o legislaţie permisivă care să atragă investitorii, nu să-i facă să plece“, a adăugat Valeriu Binig. În ceea ce priveşte proiectele de energie alternativă, în special ale energiei eoliene din România, acestea sunt finanţate prin proiecte de lucru, nu prin proiecte de finanţare, cum ar fi normal. „România are 20.000 de MW în proiecte europene la un preţ de 50 de euro/ MW oră. La ora actuală, există în ţara noastră proiecte colorate în roz, dar care, deocamdată, rămân numai pe hârtie. (...) Proiectele din sectorul energiilor regenerabile, în special pentru parcuri eoliene, sunt finanţate prin proiecte de lucru, nu prin proiecte de finanţare, fapt pentru care mulţi ajung cu dosare incomplete la bancă, fiind, ulterior, respinşi“, a explicat Binig. Potrivit unui studiu realizat de grupul Erste Bank, România se clasează pe locul al doilea în clasamentul european al celor mai bune locaţii pentru construcţia de ferme eoliene. Cât priveşte capacitatea de producţie a acestor parcuri eoliene la nivel naţional, un studiu al Institutului Român de Energie (IRE) arată un nivel de 13 TW pentru nivelul anului 2020. Regiunile cu cel mai mare potenţial de producere a energiei eoliene sunt Dobrogea şi Podişul Moldovenesc. Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt avute în vedere numai zonele în care viteza medie a vântului este cel puţin egală cu patru metri pe secundă, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul staţiilor meteorologice). Aceste condiţii sunt îndeplinite şi în zonele montane, însă aici factorii meteorologici fac dificilă instalarea şi întreţinerea agregatelor eoliene. În România, pot fi montate instalaţii eoliene cu o capacitate totală de 14.000 MW, echivalent cu un aport de energie electrică de aproximativ 23.000 GWh/an. Citeaza acest articol pe saitul tau
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
