Preşedintele Traian Băsescu l-a nominalizat ieri pe economistul Lucian Croitoru pentru funcţia de premier al Romåniei, după cum a publicat ziarul „Curentul“, în premieră în presa romånă. Şeful statului a explicat că nu are acelaşi punct de vedere cu partidele referitoare la persoana de care este nevoie pentru formarea unui Guvern „în timp de criză economică, peste care s-a suprapus o criză politică“, aşa încåt a decis că nu mai poate să prelungească perioada
de incertitudine şi să propună un nume. Despre Lucian Croitoru, Traian Băsescu a spus că acesta „corespunde unuia dintre dezideratele partidelor, mai puţin al PD-L, de desemnare a unui prim-ministru care să nu fie membru al niciunui partid“.
Băsescu a optat pentru Croitoru atåt în pofida cererii vehemente a Coaliţiei PSD-PC-PNL-UDMR pentru Klaus Johannis, cåt şi împotriva propunerii PD-L, care venea de la grupul ideologic condus de Valeriu Stoica şi grupul de interese al GDS, respectiv controversata Monica Macovei. Preşedintele a înţeles că o asemenea nominalizare neinspirată ar fi prelungit criza politică şi ar fi născut noi convulsiuni în societate. Traian Băsescu a precizat că a lucrat cu Lucian Croitoru în timpul Guvernului Isărescu, cånd premierul desemnat joi răspundea de relaţia cu Banca Mondială. „Am rămas cu o impresie de profund profesionalism“, a declarat şeful statului.
Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale, se remarcă prin studii în Statele Unite, Marea Britanie şi Austria. Din punct de vedere politic el răspunde exact solicitărilor Coaliţiei anti-Băsescu: este un tehnocrat pur, spre deosebire de opţiunea Klaus Johannis, primarul Sibiului cercetat de DNA, care reprezintă formaţiunea politică a etnicilor germani (FDGR). În favoarea lui „Johannis-şase Case“ s-au antrenat zilele acestea toate forţele active şi în rezervă din presa aservită mogulilor. Cu o prestaţie total nedeontologică s-a evidenţiat analistul de serviciu al lui Sorin Ovidiu Vîntu, Emil Hurezeanu, care este prieten şi la toartă şi la filiaţie cu Johannis şi chiar mai vechi propagandist al candidatului, tot pe acelaşi post, Realitatea TV, dacă ne aducem aminte de transmisia în direct mai veche, din vârful dealului de la Jina, când, împreună cu Mircea Dinescu şi Adrian Ursu, îi sugerau să candideze la preşedinţie. Conform surselor Curentul, iepurele Coaliţiei 322, Johannis, era prevăzut de fapt drept candidat-capcană pentru Băsescu, la preşedinţie. Drept urmare, Coaliţia anti-Băsescu - mai puţin UDMR, care joacă întotdeauna la trei capete - se va opune din răsputeri nominalizării preşedintelui, Lucian Croitoru. Problema o constituie însă şahul în care Băsescu a reuşit să-i bage pe mogulienii Geoană-Voiculescu-Patriciu-Marko: dacă nu îl acceptă pe Lucian Croitoru, după cum a anunţat deja şeful Senatului şi al PSD, Mircea Geoană, vor fi obligaţi să-l accepte, interimar, tot pe Emil Boc.
Geoană l-ar putea susţine pe Boc
Parlamentul este nevoit să valideze rapid un Cabinet, în măsura în care, până la prezidenţiale, va ajunge în situaţia să o facă, dacă doreşte ca Guvernul Boc să plece până în 22 noiembrie, ipoteza dizolvării Legislativului fiind imposibilă în ultimele şase luni din mandatul şefului statului, se arată într-o analiză a Mediafax.
Din lectura Constituţiei se poate înţelege că, în situaţia actuală, Legislativul poate respinge oricâte propuneri de Cabinet, iar preşedintele poate face orice desemnare de premier, întrucât varianta dizolvării Parlamentului nu există. În tot acest timp, Cabinetul Boc poate rămâne interimar, cu atribuţii limitate. Constituţia prevede, la articolul 103, că, după desemnarea de către şeful statului pentru funcţia de premier, „candidatul (..) va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului“.
Conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură“, se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituţiei.
Mat sau pat constituţional
Situaţia nu este însă valabilă în acest moment întrucât, în cuprinsul aceluiaşi articol, la alineatul al treilea apar câteva excepţii de la posibilitatea ca şeful statului să dizolve Parlamentul, între care şi cea care prevede că Legislativul nu poate fi dizolvat „În ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui“. În aceste condiţii, până ce viitorul preşedinte al României - ales în urma scrutinului din 22 noiembrie cu un eventual al doilea tur, în 6 decembrie - nu depune jurământul, Parlamentul ar putea respinge oricâte cereri de investitură, iar preşedintele poate face oricâte propuneri, varianta dizolvării Legislativului nefiind posibilă.
Astfel, constituţional, singura modalitate prin care miniştrii demişi din Cabinetul Boc 2 pot înceta să mai ocupe funcţiile este ca Parlamentul să acorde votul de încredere unuia din premierii desemnaţi de preşedintele Băsescu şi echipei acestuia, respectiv lui Lucian Croitoru. Până când eventuala nouă formulă a Cabinetului va fi acceptată de Parlament şi va depune jurământul, miniştrii şi actualul şef al Executivului vor rămâne în funcţie.
Pentru ca un Cabinet să primească votul de înceredere, ar fi nevoie de 236 de voturi în Parlament, adică jumătate plus unu din totalul de 471 de deputaţi şi senatori, arată jurnalistul Ovidiu Vanghele, în încheierea analizei sale pentru Mediafax. Oricum va fi, Băsescu, dacă va fi reales, poate antrena scena politică spre dizolvarea Parlamentului şi generarea de alegeri anticipate în primele trei luni ale anului viitor.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 2610
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
