Roșia Montană – un scandal perpetuu
Compania Gold Corporation s-a mobilizat, relansånd în forță campania de publicitate deformatoare și dezinformatoare pe tema Roșia Montană. „Curentul“ a mai scris pe această temă, într-un articol intitulat „Roșia Montană Gold Corporation aruncă pe piață minciuni aurite“, amendånd campania „publicitară“ lipsită de orice deontologie lansată de controversata companie Roșia Montană Gold Corporation. În termeni tehnici, campania se numește badvertising, sau, pe romånește, livrarea de minciuni sfruntate.
La cåteva zile după publicarea articolului respectiv, CNA-ul a interzis difuzarea spotului incriminat, după sesizarea Consiliului Romån pentru Publicitate (RAC), care reproducea demonstrația produsă de „Curentul“ cu privire la conținutul mincinos al clipului realizat de firma de publicitate angajată de Gold Corporation cu un contract de 500.000 de euro, pentru a lustrui mizeria aurită a companiei care încearcă să înhațe aurul Roșiei Montane.
Agenția de publicitate a Gold Corporation a revenit cu același spot bazat pe abureala celor 4 miliarde de dolari fluturați la oha prin fața ochilor romånilor, realizånd doar niște ajustări ale propozițiilor din corpul mesajului principal al reclamei – care promite marea cu sarea.
Am cerut companiei miniere să ne explice care vor fi beneficiile materiale directe ale statului român, având în vedere că cele 1,8 miliarde de dolari anunțate sunt împărțite în 8 ani, așa cum a anunțat public directorul RMGC, și de ce nu se precizează în reclamele publicitare ale proiectului faptul că banii ce vor fi încasați direct de statul român sunt împărțiți pe parcursul a opt ani.
Minciună crasă, dezinformare, sfidarea legii
N-am primit niciun răspuns, astfel că vom sesiza noi CNA-ul de data aceasta, deoarece tipul acesta de campanie încalcă nu doar reglementările Codului de Practică în Publicitate privind evitarea afirmațiilor sau reprezentărilor ce pot înșela consumatorii, ci și prevederile Legii nr. 158 din 18/07/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă. Dispozițiile legii se aplică conținutului materialelor publicitare și mesajelor publicitare, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informației, iar adoptarea acesteia a racordat România la ansamblul de măsuri de acest tip luate la nivel european. Prin Lege se transpun integral prevederile Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006. Este o obligație la nivel european să nu (mai) minți nu doar o opțiune facultativă, așadar reprezentanții Gold Corporation sunt în culpă.
Directorul general al Roșia Montană Gold Corporation, Dragoș Tănase, apare pe site-ul companiei rânjind tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, în timp ce ne spunea că „noul proiect Roșia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alții scot valuta din țară“.
În reclama anterioară, interzisă la difuzare de CNA, se afișa un așa-zis calcul al fericirii pe care ne-o va aduce compania de exploatare a aurului dacilor ce pleca de la ideea că Roșia Montană abia așteaptă să ne verse 4 miliarde de USD, care ne-ar scoate din criză învățământul, agricultura, pensiile:
„Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României:
– 1,8 miliarde USD – beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevențe și alte taxe;
– 2,2 miliarde USD – bani cheltuiți în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcții, reactivi pentru procesare, piese de schimb“. Ce nu se spune însă, e faptul că banii vin în 8 ani, ceea ce echivalează cam cu o ușoară frecție la un picior de lemn în comparație cu beneficiile companiei iubitoare de aur românesc.
Scriam atunci că ceva mai imbecil rar am mai văzut pe un site oficial corporativ. De când salariile, reactivii, energia electrică, construcțiile și în general cheltuielile unei companii se decontează în beneficiul celui exploatat? Cum ar scoate din criză România construcțiile și reactivii lui Gold Corporation? Care 4 miliarde – câtă vreme singurul „profit“ al României ar urma să fie redevențele și dividendele, incluse în suma de 1,2 miliarde de dolari?
Vicepreședintele CNA, Ioan Onisei, a afirmat, la decizia anterioară a CNA la adresa campaniei Gold Corporation, „că seria de spoturi este foarte bine realizată pentru ceea ce-și propune, dar dezinformează și manipulează, spune mari neadevăruri, deoarece ceea ce se spune în spot nu are legătură cu mecanismele reale de cheltuire a banilor în economie“. Practic era pusă astfel în discuție validitatea de fond a reclamelor „publicitare“ otrăvite.
Imbecilitatea și minciuna continuă să-și facă drum netulburată, în miile de afișări ale reclamelor mincinoase ale companiei Gold Corporation pusă (și) pe otrăvirea minților românilor nu doar a mediului natural al Apusenilor.
„Acest proiect este o prostie, o mare greșeală, dacă nu chiar o crimă“
Proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a refuzat să acorde RMGC autorizațiile de siguranță a barajelor. De la această decizie a urmat și blocarea sau anularea altor autorizații acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanțele din România.
Roșia Montană Gold Corporation vrea să radă patru munți din Apuseni pentru a realiza cea mai mare exploatare minieră auriferă de suprafață din Europa, oferind în același timp românilor praful de pe tobă (mai exact cianura de pe tobă).
Cel mai avizat for de autoritate științifică din România – Academia Română, s-a exprimat tranșant pe tema aceasta: Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a calificat proiectul de exploatare auriferă de la Roșia Montană drept „o mare greșeală, care nu justifică efectele colaterale negative. Consider că acest proiect este o prostie, o mare greșeală, dacă nu chiar o crimă“, a întărit Ionel Haiduc afirmația sa, la finalul unei declarații publice a forului Academiei Române care și-a exprimat poziția oficial, apreciind inoportună punerea în practică a proiectului Gold Corporation deoarece „contribuie la afectarea gravă a mediului înconjurător prin exploatarea în carieră deschisă de mari proporții, distrugerea unor situri arheologice unice în Europa și utilizarea unei tehnologii riscante, proiectul otrăvit fiind totodată caracterizat de lipsa unei soluții economice și sociale pe termen lung“.
Academicianul Dan Berindei, istoric și vicepreședinte al Academiei, a fost chiar mai tranșant afirmând: „Nu văd utilitatea pentru umanitate să lichidăm în câțiva ani opera unor popoare succesive care au lucrat acolo. Mi se pare absurd să punem interesele economice mai presus de conservarea patrimoniului național. Economia are diverse căi de înflorire, distrugerea patrimoniului este definitivă. În plus, vom pierde tot aurul țării, asa cum am pierdut fără voia noastră uraniul pe care l-au luat sovieticii“.
