Sărăcia, „aderarea“ la „găştile de cartier“ şi lipsa de preocupare a părinţilor faţă de copii, mai ales a celor plecaţi la muncă în străinătate, sunt principalele cauze ale abandonului şcolar. Potrivit „Raportului
asupra stării sistemului naţional de învăţămånt - 2009“, în perioada 2001-2007, rata abandonului şcolar a înregistrat, la clasele I-VIII, un trend continuu ascendent, crescånd cu peste 50%.
Astfel, la clasele I-IV s-a mărit de la 1%, în 2001/2002, la 1,7%, în 2007/2008, iar la clasele V-VIII, de la 1,4%, în 2001/2002, la 2,3%, în 2007/2008. Spre deosebire de această perioadă, în învăţămåntul primar şi gimnazial, anul şcolar 2007/2008 a marcat pentru prima dată o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte abandonul.
În anul şcolar 2007/2008, rata abandonului a fost, în råndul elevilor de la clasele I-VIII, de 1,9%, faţă de 2,0% în anul anterior. Micile semnale pozitive sunt atenuate, din păcate, de valoarea indicatorului corespunzătoare mediului rural, aceasta crescånd de la 1,8%, la 2,2%. În ceea ce priveşte rata abandonului şcolar în învăţămåntul liceal, potrivit raportului, aceasta se situează la un nivel relativ redus.
În perioada 2001-2004, în cazul liceelor, abandonul a scăzut de la 3,3%, la 2,3%. În anul şcolar 2006/2007, rata a crescut la 3,3%. În 2007/2008, rata abandonului a înregistrat o uşoară scădere - 2,9%. Evoluţia oscilantă a ratei abandonului şcolar la nivelul liceului este vizibilă atåt în råndul fetelor, cåt şi al băieţilor.
În învăţămåntul profesional, rata abandonului şcolar a atins, în 2007/2008, un nivel foarte ridicat - 8,5%.
În învăţămåntul postliceal şi de maiştri, rata abandonului şcolar în 2001/2002 şi 2004/2005 a atins aproximativ 10%, în 2006/2007 - 7,5%, iar în 2007/2008 - 4,8%.
Şi părinţii „încurajează“ abandonul şcolar
Două treimi din totalul elevilor care renunţă la şcoală sunt de etnie romă. Principala cauză a abandonului şcolar este sărăcia. Părinţii fie îşi ţin copiii acasă neavånd bani să le cumpere rechizite şi manuale, fie îi trimit la muncă. Abandonul şcolar are legătură cu şomajul şi aici trebuie văzute judeţele din Moldova, precum Vaslui şi Botoşani. „Şi lipsa de preocupare a părinţilor faţă de copii este o altă cauză a abandonului şcolar. Există şi situaţii în care directorii unităţilor şcolare nu se preocupă de soarta elevilor. Îi lasă să absenteze, şi de la absenţe pånă la abandon mai este un pas“, a declarat, pentru „Curentul“, Marian Banu, purtător de cuvånt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB). Potrivit actualei legislaţii, la 10 absenţe nemotivate elevului i se scade un punct din nota la purtare, iar la 20 de absenţe nemotivate, directorul unităţii şcolare trebuie să îi trimită, prin poştă, părintelui copilului un preaviz de exmatriculare. „Numai că fie directorii de unităţi şcolare nu trimit părinţilor elevilor aceste preavize, fie părinţii nu vin la şcoală pentru a vedea ce se întåmplă“, au declarat surse autorizate din cadrul Ministerului Educaţiei. Aceleaşi surse au precizat că în satele din Munţii Apuseni, copiii renunţă la şcoală în favoarea păstoritului, în Moldova - părinţii şi copiii muncesc pe unde găsesc cu ziua, iar în satele din sud, copiii abandonează şcoala pentru a munci la ferme şi la cåmp.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 534
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
