Academia Romånă şi Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) au pregătit o scrisoare deschisă pe adresa candidaţilor la Preşedinţie, în care li se cere să se pronunţe faţă de problema Roşiei Montane, grav ameninţate de proiectele de exploatare ale controversatei companii Gold Corporation. Acad. Ionel HAIDUC (foto), Preşedinte al Academiei Romåne şi Conf. dr. arh. Sergiu NISTOR,
preşedinte al Comitetului Naţional Romån ICOMOS (Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), adresează un apel candidaţilor înscrişi în cursa electorală ca în cadrul campaniei pe care o derulează pentru funcţia supremă în stat „să se pronunţe public, ferm şi explicit, pentru apărarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural excepţional al Roşiei Montane, ca un simbol al întregii moşteniri culturale a ţării pentru a cărei preşedinţie vă pregătiţi“. Scrisoarea academicienilor şi experţilor forurilor internaţionale pune în evidenţă problematica zonei din punct de vedere natural, istoric, ştiinţific, arhitectural, etnografic şi religios, se referă apoi la lupta dusă de organizaţii ale societăţii civile mobilizate pentru salvarea Roşiei Montane şi subliniază încă o dată „poziţia fermă şi argumentată a Academiei Romåne şi a Comitetului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, prin cele patru rezoluţii ale Adunărilor Generale de la Madrid, Victoria Falls, Xian şi Quebec din ultimii şapte ani, şi avem expresia unei îngrijorări pe plan naţional şi internaţional din partea specialiştilor pentru soarta Roşiei Montane şi a deciziilor politice şi administrative ce ar putea aduce prejudicii incomensurabile şi ireparabile patrimoniului cultural, ştiinţific şi natural mondial“.
Campania Gold Corporation - „un miraj periculos“
Academicienii se opresc şi asupra campaniei manipulative a Gold Corporation, amendată de altfel atât de CNA, care a solicitat suspendarea unui clip de reclamă mincinoasă şi otrăvită, cât şi de opinia publică. „În ultima vreme - se arată în Apel - suntem martorii unei vaste campanii de „captatio benevolensis“ din partea investitorului interesat să dezvolte proiectul minier la Roşia Montană. Cine urmăreşte însă cu atenţie argumentele aduse de această campanie - dincolo de sumele exagerate vehiculate - nu poate să nu sesizeze faptul că suntem supuşi unui miraj cu atât mai periculos cu cât el este vehiculat în vremuri de criză economică, a resurselor. În lume (mai ales în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală) se practică în loc de concesionare a resurselor minerale aşa-numitul „Acord de împărţire a producţiei“ (Production Sharing Agreement) potrivit căruia în relaţia dintre stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol) - după acoperirea cheltuielilor de investiţie şi operaţionale - producţia este împărţită între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Doar o asemenea relaţie în cazul exploatării aurului de la Roşia Montană ar putea fi atractivă din punct de vedere economic, dacă s-ar ignora celelalte considerente. Resuscitarea economică a Roşiei Montane nu poate fi credibilă atât timp cât ea se bazează pe secătuirea în două decenii a tuturor resurselor zonei: de la aurul subteran, la biodiversitate şi moştenirea culturală. Ce va mai rămâne autentic, valoros şi atrăgător pentru cei care peste 20 de ani vor trece prin Roşia Montană: peisajul şi natura vor fi înlocuite de un relief artificial şi, respectiv, de pepiniere ce vor înlocui pădurile, kilometri de galerii romane vor fi dispărut de mult sub cupa excavatoarelor, înlocuite de un mic muzeu - mausoleu a ceea ce am pierdut definitiv.
Blestemul regelui Midas
Chiar oamenii locului, pentru care se clamează că se doreşte un viitor prosper, vor fi înghiţiţi de proletariatul urban, dezrădăcinat şi confuz al oraşelor învecinate. Aurul ce va fi fost deja extras va fi, prin golul lăsat în relief, în civilizaţia şi cultura locului, dar şi în sufletele oamenilor, un blestem precum cel al regelui Midas. Se cere în final candidaţilor să ia seama la răspunderea ce le revine şi li se cere „pronunţarea publică în favoarea protejării Roşiei Montane - o lucrare în beneficiul celor care ne vor urma“. Apelul este contrasemnat pe lângă personalităţile lumii academice şi universitare de numeroşi reprezentanţi ai unor organizaţii cunoscute pentru preocuparea faţă de zonă, arheologi, istorici, ziarişti care au luat atitudine public faţă de dezinformările şi propaganda mincinoasă a companiei Gold Corporation, pusă pe demolarea regiunii aurifere cu orice preţ. Lista de semnături este deschisă adăugându-se, printre alţii, prof. dr. Ioan Piso, Catedra de istorie veche a Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, conf. dr. Horia Ciugudean - Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu, Rencontres du Patrimoine Europe - Roumanie - Franţa, Ştefana Bianu preşedinte, Flaviu Barbacaru, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă - Hans Hedrich - Vicepreşedinte, Asociaţia Arhitectură Restaurare Arheologie - preşedinte arh. Monica Mărgineanu etc. În anexă, academicienii ataşează un studiu complex cu privire la întreaga situaţie a Roşiei Montane, analiză care se găseşte în paginile publicaţiei „Curentul“, în virtutea acordului de colaborare dintre Academia Română şi ziarul nostru.
Poziţia Academiei Romåne privind Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană
"Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu acest proiect de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român. O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect. Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele: 1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării, estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale. Nu este clar câte din aceste locuri de muncă pot fi ocupate de localnici şi câte de persoane aduse din exterior. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeană. 2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată. 3.Beneficiile economice ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 2% asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele proiectului. În lume (mai ales în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală) în loc de concesionare se practică aşa-numitul „production sharing agreement“ (acord de împărţire a producţiei). Potrivit acestui tip de relaţii între un stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol), după ce compania îşi acoperă costurile de capital şi operaţionale, producţia este împărţită între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Doar o asemenea relaţie în cazul exploatării miniere de la Roşia Montană ar fi atractivă din punct de vedere economic pentru Statul Român. 4. Anticipata strămutare şi reamplasare forţată a unei părţi a populaţiei care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Român în situaţii juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (europene, CEDO) cu consecinţe greu de evaluat în prezent. În asemenea situaţie, răspunde Statul Român, şi nu compania. Acest aspect trebuie analizat cu toată seriozitatea de autorităţile competente. 5. Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare gravă a peisajului. Actuala exploatare de cupru în cariera deschisă de la Roşia Poieni, ca şi alte exploatări miniere în carieră deschisă din ţară, ilustrează clar consecinţele unor asemenea lucrări asupra mediului înconjurător. 6. Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediată a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu există nicio garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic. 7. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile. 8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, conţinând resturi de cianură, produşi de „neutralizare“ a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar dacă „neutralizarea cianurii“ promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor rămâne o sursă de grave riscuri. 9. Nu există garanţia ca la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată că asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile financiare depuse de firmele în cauză. Tendinţa mondială actuală este de a preveni degradarea mediului şi nu de a-l reface ulterior. 10. Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. În situaţii similare, alte ţări au procedat cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirmă că „în Germania un asemenea proiect este de neconceput“, iar Bulgaria şi Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip. 11. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justiţiei în legătură cu acest proiect. Declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca „zonă industrială“ împiedicând astfel alte activităţi economice potenţiale (de exemplu turism rural şi cultural) a fost socotită drept încălcare a legislaţiei. 12. Academia Română consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxă Română), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenţa şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locală afectată de proiect, care riscă să-şi piardă proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă, ei şi strămoşii lor. Academia Română cere din nou autorităţilor statului român să analizeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând spe-cialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi - după părerea noastră - extrem de periculos. Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile."
Productia de la Rosia Montana este estimată, ce-i drept, dar preţul aurului a batut toate recordurile. Ar fi fost un moment potrivit sa se inceapă exploatare. Din punctul meu de vedere e normal ca lumea sa se schimbe. Se vor modifica intr-adevar formele de relief dar nu mi se pare un motiv suficient. La urma urmei totul se transforma. "Daţi-mi un punct fix şi-am să sprijin lumea". Nu există.
2. 08-11-2009 19:45
Rosia Montana nu pleaca nicaieri
Ramane tot a romanilor dar fara investitii serioase va dispare. Nu ma astept sa faca statul roman ceva pentru locuitorii din zona.
3. 08-11-2009 00:44
rosia montana
rosia montana este al romanilor si sa ramina al romanilor .
4. 06-11-2009 17:26
suspiciune
am doua intrebari: 1) stie cineva daca tehnologia propusa a produs dezastre undeva in lume (pt ca sefoloseste)? 2) stie cineva ca dl Haiduc a fost premiat de putin?
5. 06-11-2009 10:09
Blestemul Apusenilor
Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta!!!!! O AFACERE STERLING clonata, sunt impotriva, deoarece prin alte tari au expoatat si nici vorba de ecologizare, si-au luat catrafusele si au plecat.Prin aceasta exploatare s-ar distruge situri arheologice, galerii romane vechi de vreo 1800 de ani. Romani , sa salvam Rosia Montana!
6. 06-11-2009 08:26
NU distrugeti Rosia Montana!
NU distrugeti Rosia Montana. Toti banii din lume nu mai pot sa refaca ceea ce se distruge prin exploatarea ei. Hai sa militam impotriva distrugerii ei.
7. 06-11-2009 07:15
Urmari
Banii pe aur se vor manca repede,dar lacul cu cianura.........Este ca si cum ti-ai presara "soricioaca" peste tot in bucatarie si camara.
8. 05-11-2009 19:58
Un alt fel de a convinge
Subiectul Rosia Montana n-a reusit sa-mi atraga atat de mult atentia pe cat a facut-o campania asta de „captatio benevolensis“. Din asta sigur avem de invatat avand in vedere ca suntem o tara in care spaga e institutie publica. Nu stiu daca tehnologia lor polueaza sau nu, dar ne-au invat ca exista o maniera mai civilizata de a obtine un "deal" bun.
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
