După vizitele secrete, Geoană afirmă că va fi invitat oficial la Înalta Poartă de la Răsărit
„Am luat legătura cu ambasada URSS, ca să-i informez cine suntem şi ce vrem...“- Ion Iliescu, în 1989. După
fix 20 de ani, Mircea Geoană, cel care a preluat ştafeta de la Ion Iliescu, ia legătura direct la sursă, cu ruşii, via Boris Golovin, un cadru GRU (serviciile militare de informaţii ruseşti) - implicat în orice altceva decåt în acţiuni umanitare, de dragoste sinceră faţă de romåni. Golovin reprezintă în Romånia interesele unei pletore de oligarhi/kaghebişti printre care Oleg Deripaska, Igor Ziuzin, creaturi ale unui mogul israelian - Mark Rich - legat stråns de afacerile cu Moscova, de mai bine de trei decenii.
Între timp, de la momentul iniţial, când Hrebenciuc şi Guşă, apropiaţii lui Boris Golovin şi ai lui Geoană, au negat vizita secretă, în timp ce prezidenţiabilul PSD tăcea mâlc, subiectul s-a extins, mai multe surse au ieşit pe interval cu date legate de insolita excursie. S-au pronunţat nume ca Romgaz şi alte obiective dragi Rusiei, pe care un Patriciu, de exemplu, şi le dorea, acum doi ani, grabnic privatizate - a se citi mătrăşite. Recent, prezidenţiabilul Geoană a venit cu noi detalii susţinând că „din aprilie şi până acum am mai fost o dată la Moscova, într-o vizită privată“. Mai mult, Geoană pretinde că cele două vizite tainice vor fructifica o a doua, la vedere, deoarece, susţine acesta: „Am primit o invitaţie oficială, în urmă cu câteva zile, pentru o vizită la Moscova“.
Relaţia specială a PSD cu Moscova nu este de azi, de ieri, Tataia Ilici având un rol important în acest tip de îmbârligare împotriva naturii. Mircea Geoană este candidatul unui partid a cărui politică faţă de Basarabia, aşa-zisa R. Moldova, a fost una în care interesele Rusiei au primat. Mai mult, recent, în Parlamentul European, socialiştii din România s-au opus urgentării procedurii de redobândire a cetăţeniei române pe motiv că astfel s-ar deteriora relaţiile României cu Federaţia Rusă. „Rusia über alles!“ pare să fie sloganul drag al pesediştilor noştri. Rusia şi-a creat din timp o „coloană a cincea“ - o agentură - în ţări precum Ucraina, Bulgaria, Serbia, România, dar şi chiar în Germania, Italia, Franţa - unde au activat şi activează grupări politice cu vederi rusofile încă de dinaintea izbucnirii „războiului rece“.
Situaţia din România este una cu mult mai dramatică comparativ cu ţările occidentale aflate la o oarecare distanţă de sufocanta îmbrăţişare geopolitică a Rusiei. „Curentul“ a prezentat pe larg fragmente dintr-un material cu mult mai mare care ilustrează infiltrările în plan economic mai ales a instituţiilor şi serviciilor specializate în treburi cu caracter militar de origine rusească. Imaginea este una copleşitoare şi alarmantă, mai ales pentru o ţară NATO, orientată de politica dusă de preşedintele Băsescu pe aliniamente americane. În mandatul lui Traian Băsescu, România a cultivat constant relaţii privilegiate cu Washingtonul, iar atât liberalii, cât şi pesediştii l-au atacat deseori pe actualul preşedinte pentru această atitudine, de pe poziţii de amor faţă de Rusia evidente. Patriciu, în mod special, cel care a cedat CSI-ului condus de Rusia Rompetrolul, a excelat în acestă orientare. Căţei mai mici ca Guşă s-au ilustrat şi ei prin manifestări excesive şi perverse chiar faţă de rusoi.
Miza blocării alianţei strategice cu Statele Unite
După vizita recentă în Romånia a vicepreşedintelui american Joe Biden, poziţia Statelor Unite faţă de Rusia şi vecinătatea apropiată s-a clarificat. Biden a ales Romånia, una dintre cele mai pro-americane ţări din regiune, pentru a transmite, în cursul discursului de la Biblioteca Centrală Universitară, un mesaj clar de respingere a pretenţiilor Rusiei din zona aşa-zisei „vecinătăţi apropiate“. Deşi noi ne aflăm la peste 1.000 de kilometri de Rusia, România cade, pentru Moscova, în aria „vecinătăţii apropiate“.
O analiză politică a prestigioasei Stratfor arată că Biden „a încurajat pe faţă statele regiunii istmului ponto-baltic să submineze activ influenţa Rusiei asupra statelor aflate în zona sa de periferie. În acest sens, el nu doar a încurajat ţările în cauză să promoveze schimbarea politică în regiune, dar le-a şi asigurat de tot sprijinul american pentru acest demers“.
Joe Biden s-a pronunţat tranşant: „Noi nu mai gândim din perspectiva a ceea ce pot face Statele Unite pentru ţările din Europa Centrală, ci, mai degrabă, din perspectiva a ceea ce putem face împreună cu Europa Centrală“. O afirmaţie clară a intenţiei unei alianţe strategice cu America, dar şi în ceea ce priveşte raporturile cu Rusia.
Diminuarea influenţei Rusiei în zona Mării Negre este o miză colosală, iar un raport de anul trecut al Ministerului de Externe al Rusiei se lăuda tocmai cu această realizare a ultimilor doi ani - blocarea, prin „mijloacele specifice“ ruseşti, a eforturilor României de diminuare a influenţei ruseşti în zonă.
În acest context, este o evidenţă că la Kremlin se speră în subminarea alianţei strategice cu Statele Unite, prin plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni.
Vizitele lui Mircea Geoană la Moscova exprimă miza pe care o pun ruşii pe liderul PSD pentru o astfel de schimbare de linie. Geoană intră pentru Rusia în categoria „mijloacelor specifice“.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 1380
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
