Lumea-i cum este
Înţeleaptă, regula democraţiei care îngăduie un răgaz de gândire cetăţeanului înainte de a-şi da, lucid şi responsabil, votul. Sunt două zile în care vacarmul campaniei s-a stins, iar el poate
cugeta pe îndelete la vorbele cu miez ale matadorilor politici ai naţiei. Multe vorbe înţelepte, pe care cineva le-a cuprins, mai pe înţelesul tuturor, în spusele unui concetăţean de-al nostru de pe la 1900, la fapt de seară, pe o uliţă bucureşteană. Amicul Nae este imbatabil în a rezuma „situaţiunea“.
Criza? „Este o criză, care, ascultă-mă pe mine, că dvs. nu ştiţi, care, mă-nţelegi, statul cum a devenit acuma, eu după cum văd ce se petrece, că nu sunt prost, înţeleg şi eu atâta lucru, fiindcă nu mai merge cu sistema asta, care, când te gândeşti, te-apucă groaza, monşer, groaza!“ Împrumutul? „Aia-i aia, care ştii dumneata de câte ori am spus eu, că o să se-nfunde odată cu cheltuielile nebuneşti, care pot pentru ca să zic că nicio ţară nu s-a mai întâmplat, pentru ca să vie şi să zică la un moment: nu mai am drept ca să mă împrumut fără voia dumitale! Care atunci însemnează că nu mai eşti independent nici la tine acasă, după ce ţi-ai vărsat sângele ca să ajungem pentru ca să aibă fortificaţii şi să poţi zice la un moment dat: până aci! Nu permit!“
Guvern de coaliţie? „Las’ că şi guvernul... Dumnezeu îl ştie şi pe el, care toate gazetele urlă în fiecare zi despre criza ministerială, pentru că nu se-mpacă, şi numa intrigi şi la conservatori, şi la liberali, în loc să facă un guvern de coaliţie, cu toţi bărbaţii de stat, care să le zică regele, mă-nţelegi, serios: vă ordon pentru ca să limpeziţi situaţiunea, fincă aşa nu poate pentru ca să meargă, ca dumneata să tragi încolo şi dumnealui încoace, fincă, niciodată nu s-a-ntâmplat în alte ţări, nici pe vremea fanarioţilor, putem pentru ca să zicem, nici înainte de independenţa, în detrimentul prestigiului, care trebuie toţi să lupte, dacă e vorba să aibă pretenţii de oameni politici“.
Economii? „Hm! Zice că face economii... mofturi! Şi cu bugetul încărcat cu treizeci şi şase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce pofteşti că nu poate pentru ca să fie o realitate“. Solutia? „Ştii ce-ar trebui la noi? (...) O tiranie ca în Rusia... Nu mai merge, mă-nţelegi, constituţia, care aceea ce vezi că se petrece, nu poţi pentru că...“
Situaţiunea de la 1900 fix este situaţiunea aproape fix din anul de graţie 2009.
 Citeaza acest articol pe saitul tau | Vizualizari: 510
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
