Recent, au făcut cap de afiş pe televiziunile cuplului de „deontologi“ Voiculescu-Vîntu imagini ale şefului statului surprins în diferite ipostaze de alăturare în ocazii publice cu personaje nu tocmai curate. O întreagă gargară mediatică s-a revărsat pe micile ecrane, comentatorii incriminând în fel şi chip ba inabilitatea SPP care nu ar fi ştiut să evite aceste contacte fortuite, ba presupuse complicităţi ale şefului statului cu personaje dubioase.
De la bun început ar trebui precizat că lipseşte referenţialul comentatorilor - mai exact care dintre mogulii la modă azi au prin portavocile lor calitatea morală de a emite judecăţi şi a da note de civilitate cuiva - oricui? Părerea mea - şi nu numai a mea, este că nu s-a găsit vreun Vîntu sau Voiculescu în stare să reprezinte norma morală a acestui timp, ba dimpotrivă.
Iar angajaţii lor, mai mult sau mai puţin slugi preaplecate, mai mult sau mai puţin profesionişti, sunt cu toţii prinşi în capcana fără ieşire a imposturii morale - şi totodată profesionale. Când îţi primeşti leafa de la bandiţi care au jecmănit sute de mii de români amărâţi nu mai ai cum să o faci pe sfântu’ din icoana televiziunii.
Pe de altă parte, imaginile cu Traian Băsescu sunt surprinse în contexte publice, în locuri unde sunt aglomeraţi oameni de toate soiurile şi unde cernerea ar fi anevoioasă, dacă nu imposibilă.
Dacă ţiganii au ca lider un mai ştiu eu ce Gigă Mondialu’, e problema lor, ca şi comunitate, nu a statului român să-i despartă de liderii lor. Dacă oficiali ai statului român ar încerca aşa ceva, ar sări ca arşi deontologii GDS-ului din specia Gabriel Andreescu, care ar târî la judecată internaţională, mondială şi colosală tot statul român şi ne-ar pune pe toţi la plată că ne permitem să avem reacţii discriminatorii la adresa sărmanilor minoritari.
Aşadar, dacă liderii gipsy au printre ei infractori dovediţi sau nu, este exclusiv treaba lor să îi mandateze sau nu cu poziţie de reprezentativitate, cum se pare că ar deţine acel Mondialu’. Evident, şi mie personal mi se pare regretabilă apetenţa lui Traian Băsescu pentru anumite soiuri de minoritari, dar pe de altă parte este de înţeles şi de scuzat propensiunea sa către neamurile colorate sau de altă limbă pripăşite pe la noi, deoarece şi domnia sa este minoritar, cel puţin aşa a demonstrat un alt cunoscut minoritar, Adrian Severin, care însă nu şi-a asumat public niciodată, după ştiinţa mea, această calitate. A trebuit să citesc în „Revista Cultului Mozaic“ o dojană la adresa sa, provenind dinspre Moses Rosen, „rabinul roşu“, care îl urechea delicat pe Severin că se dă român când de fapt n-ar prea fi întru totul.
Un alt tovarăş de partid al lui Severin, tot fost ministru de Externe, dar încă lipsit de maniere, Mircea Geoană, s-a dovedit unul dintre cei mai vocali critici din corul gheonoaielor care deplângeau ipostazele unor alăturări publice ale preşedintelui cu personaje cu pedigree mai mult sau mai puţin maro.
L-am găsit pe preacuratul Geoană, în arhiva „Curentul“, alături de doi cunoscuţi lideri ai ţiganilor, caizi ai lumii interlope, „duioşii“ Udilă şi Fane Spoitoru. Geoană se află în această fotografie antologică surprins însă, în plan privat, fără a fi silit de vreo circumstanţă oficială, ba dimpotrivă, aflat de bunăvoie şi nesilit de nimeni acasă la unul dintre infractori. În spatele său, pe perete, se află o poză de familie a unuia dintre bandidos, ce ilustrează calda comuniune a lu’ tăticu şi mamiţica sa - în urma căreia a reieşit încă un infractor tuciuriu pe piaţa românească.
Geoană nu pare să fie silit de cineva să rânjească etilic, cu paharu în mână, alături de cremenali. Atitudinea relaxată şi fericită, întreg comportamentul gestual indică, ne-a comunicat psiho-logul expert al ziarului „Curentul“, o profundă apropiere şi o maximă toleranţă reciprocă, spe-cifică amorezilor sau partenerilor de chefuri în care se trage pe nas.
Apel la integritate?!
După ce a petrecut în compania „integrului“ Dănuţ Udilă, Geoană afirma, la vremea aceea, că la nivelul clasei politice nu se găsesc decât cu greu oameni de integritatea sa! Desigur, modelul politicianului integru din România în viziunea proprie a lui Mircea Geoană este chiar... Mircea Geoană. „Cu multă modestie spun, mi-aş dori ca la nivelul clasei politice româneşti să fie oameni cu integritatea şi cu cinstea pe care o am eu“, s-a descris pe sine Geoană.
Din autoportretul său lipseşte însă segmentul în care fostul ministru de Externe petrecea copios, aşa cum se poate vedea în fotografie, în compania „integrului“ Dănuţ Udilă, celebru în lumea interlopă din Capitală. Petrecerea, desfăşurată, după cum arată decorul, într-o locuinţă privată, beneficia şi de prezenţa unui alt personaj la fel de „integru“ şi celebru, Fane Spoitoru.
Imaginile de la petrecerea la care Mircea Geoană pare să se fi distrat foarte bine au apărut în septembrie 1996, la postul de televiziune Tele 7abc, la câteva luni de la numirea sa în funcţia de ambasador al României la Washington.
„Spune-mi cu cine te împrieteneşti, ca să-şi spun cine eşti“, zice o vorbă din bătrâni. Prietenii lui Geoană ar putea umple file întregi de dicţionar infracţional. Despre Fane nu mai e nevoie să spunem nimic, omul este o legendă vie. Despre Dănuţ Udilă presa a scris pagini întregi. A făcut istorie eliberarea sa din închisoare, pe motiv de „atrofiere a testicu-lelor“ din lipsă de activitate(?!). Colosală justiţia PSD! Udilă fusese acuzat de ucidere din culpă, în urma unui accident de maşină.
De asemenea, partenerul de petreceri al lui Mircea Geoană a mai fost acuzat că l-a ameninţat cu moartea pe Alexandru Răducan, pentru a-l obliga să semneze un contract de împrumut în valoare de 3.587.500.000 de lei.
Împrumutul ar fi fost garantat cu bunuri ale societăţii SANCA SA, administrată de Alexandru Răducan. Răducan a reclamat şi sustragerea unor bunuri în valoare de 4,6 miliarde de lei, din care o parte au fost recuperate cu ocazia efectuării unei percheziţii la domiciliul lui Dănuţ Udilă. În apartamentul lui Udilă ar fi fost găsite şi bunuri personale ale lui Cătălin Botezatu, în valoare de 150 milioane de lei, pentru care acesta a depus o plângere penală.
În acest context, declaraţiile lui Geoană privind onestitatea sa capătă o altă valoare, mai ales că el a ţinut să precizeze deseori că tot ce a câştigat au fost „bani munciţi cinstit, într-o viaţă de om“, în ţară şi în străinătate. O reputaţie clădită pe „muncă cinstită“, a subliniat liderul PSD.
Şi pe prieteni la fel de „cinstiţi“, am completa noi, amintindu-ne de cunoscuta zicală anglo-americană - one image worth a thousand words...
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
