Insolvenţa, „fentată“ de concordatul preventiv
13 ianuarie este zi cu noroc pentru firmele cu datorii. Miercuri intră în vigoare Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv, aprobată de Parlament la sfårşitul
anului trecut. Concordatul preventiv presupune soluţionarea datoriilor unei companii pe termen lung şi o înţelegere amiabilă cu creditorii. Cu alte cuvinte - o soluţie împotriva insolvenţei, în special pentru firmele mici şi medii. „Concordatul preventiv presupune un termen mai lung de soluţionare a datoriilor şi o înţelegere amiabilă cu creditori, iar multinaţionalele, fiind în general asigurate împotriva riscului de neplată a clienţilor, sunt cu mult mai avantajate în cazul declarării insolvenţei unui «rău-platnic», întrucåt îşi pot recupera mult mai rapid banii de la asiguratori, avånd toate aceste sume deja provizionate“, a explicat, într-un comunicat, Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit. Astfel, peste 60% dintre firmele cu datorii semnificative ar trebui să apeleze sau vor apela la procedura concordatului preventiv în schimbul insolvenţei şi vor reuşi să obţină acordul creditorilor. La această procedură poate recurge orice debitor care are „o bună purtare în afaceri“, respectiv nu a fost condamnat pentru infracţiuni fiscale sau nicio procedură de insolvenţă nu a fost deschisă împotriva sa. Concordatul preventiv este o formă de rezolvare a dificultăţilor financiare ale unei companii în vederea continuării activităţii acesteia. Concordatul preventiv presupune un contract încheiat între firma cu datorii şi creditorii care deţin cumulat cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza unei înţelegeri amiabile. Contractul de concordat preventiv cuprinde un plan de redresare a întreprinderii aflate în dificultate, care poate include restructurarea conducerii, reducerea personalului, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru. „În anul 2009, multe firme şi-au negociat datoriile şi au elaborat planuri de restructurare, deci, cumva, au aplicat un fel de concordat preventiv propriu. Acum avem şi forma legală care aduce în plus protecţia, adică dacă înainte o firmă mergea la zece furnizori majoritari şi se înţelegea cu ei, iar cu unul singur nu reuşea să ajungă la un punct comun, atunci acela o putea acţiona şi declanşa starea de insolvenţă/executare“, spune Mirela Şerban. În plus, printre prevederile de bază ale legii se află posibilitatea ca judecătorul-sindic să dispună suspendarea provizorie a executărilor silite împotriva debitorului, precum şi faptul că, pe parcursul contractului de concordat preventiv, care nu poate depăşi 18 luni, debitorul trebuie să achite minim 50% din datorii, ca urmare a aplicării planului de redresare. „Comparativ cu procedura insolvenţei, contractul de concordat preventiv afectează cu mult mai puţin imaginea şi credibilitatea comercială a firmei cu probleme şi, în plus, se bazează pe o înţelegere amiabilă cu creditorii“, mai spune Şerban. Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|