Mitropolitul Bartolomeu Anania, care împlineşte în curând 89 de ani, a fost calomniat două zile la rând în „Evenimentul Zilei“, fiind împroşcat cu acuze de „securism“ fără absolut nici cea mai mică dovadă. Execuţia
pare inexplicabilă, la prima vedere, având în vedere că opiniile otrăvite ale „deontoloagei“ Mirela Corlăţan sunt împănate cu tot felul de amintiri prăfuite şi nu sunt însoţite de nicio probă. Surse autohtone din redacţia cotidianului străin ne-au lămurit însă de unde i se trage fostului deţinut politic anticomunist: din ura lui Patapievici faţă de tot ce-i românesc şi din cauză de Eminescu. Bătrânul Părinte, scriitor şi luptător anticomunist, a ţinut să reamintească, de Crăciun, că atacul la Eminescu, venit din partea unui Patapievici şi a slujitorilor săi obscuri, care mai susţin şi că marele gânditor naţional nu ar fi fost creştin, nu poate fi uitat. Răzbunarea vine, azi, în preajma aniversării a 160 de ani de la naşterea Românului Absolut. În acest caz, Vlădica Bartolomeu este de felicitat. Să fii supus unei execuţii publice pentru Eminescu nu poate fi decât o onoare supremă.
Eminescu, fiul Bisericii
Iată ce a declanşat valul mediatic de ură: Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Bartolomeu Anania a vorbit în ajunul Crăciunului, în cadrul mesajului de sărbători adresat românilor, despre o faţă mai puţin cunoscută a lui Eminescu: aceea de fiu credincios al Bisericii Ortodoxe Române, considerată de gânditor „mama poporului român“. ÎPS Bartolomeu Anania a prezentat o poezie creştină scrisă de românul absolut Mihai Eminescu, în preajma unui Crăciun, transmite NapocaNews. „Vreau să arăt o altă faţă a lui Eminescu. Istoricii şi criticii literari au încercat să o ascundă şi să facă din el un ateu“, a declarat Mitropolitul Bartolomeu, în contextul în care şi un oarecare Răzvan Codrescu, alias Vasile Adolf Marian, contesta în revista „Puncte Cardinale“ - asemenea „Dilemei“ lui Pleşu - credinţa lui Eminescu. „Românii trebuie să ştie că era şi altfel, nu doar un descreierat, seminebun“, a adăugat acesta. La afirmaţiile lui Horia Roman Patapievici, potrivit cărora „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm“, ÎPS Bartolomeu Anania a răspuns: „E o măgărie! Ce a spus Patapievici a fost o mare prostie şi nu mă aşteptam ca un intelectual să afirme aşa ceva. Şi-a permis să murdărească memoria poetului naţional, ca să pară el original şi interesant. De fapt, dă în gropi. A greşit, şi nu o dată. A dat în gropi, a dat rău în gropi“, a spus Părintele Anania. Întrebat de jurnalişti de ce a ales acum acest poem-colindă de Eminescu, ÎPS Bartolomeu Anania a răspuns: „Pentru că i-a venit vremea. Eu v-am aşteptat pentru ca aceste versuri să poată fi citite de oameni“. „Versurile pe care vi le-am citit ne arată adevărata faţă a lui Eminescu - o faţă mai puţin cunoscută. Critica noastră literară, cu excepţia ultimelor decenii, a încercat să facă din Eminescu un ateu. Nu a fost ateu.“, a mai spus ÎPS Bartolomeu Anania, citat de Agerpres.
Mitropolia se revoltă
În urma apariţiei în paginile cotidianului „Evenimentul Zilei“, în zilele de 11 şi 12 ianuarie 2010, sub semnătura jurnalistei Mirela Corlăţan, a unor articole denigratoare la adresa Mitropolitului Bartolomeu al Clujului, Arhiepiscopia a ripostat: „Articolele pun pe seama Mitropolitului Bartolomeu o serie de acuzaţii privitoare la colaborarea cu fosta Securitate, însoţite de documente din arhiva CNSAS. Semnatarul articolelor uită că pentru a demonstra calitatea de informator sub nume conspirativ trebuie să aducă probe concludente şi indubitabile (declaraţie olografă şi angajament de colaborare semnat) şi nu doar simple analogii literare şi alăturări de texte.
Fără aceste probe, asupra demersului jurnalistic planează suspiciunea calomnierii şi denigrării, fapte incriminate, în instanţă, de Codul Penal, soluţie pe care o luăm în calcul, în cazul în care jurnalista nu îşi demonstrează limpede afirmaţiile, sau şi le retrage, după caz.
E bine de ştiut că Mitropolitul Bartolomeu şi-a afirmat deschis poziţia ca dosarele deţinute de CNSAS pe numele său să fie cercetate şi, la nevoie, publicate, declarând deschis că nu a colaborat cu serviciile secrete «nici în detenţie, nici în libertate; nici în tară, nici în străinătate; nici cu angajament, nici fără angajament; nici cu nume conspirativ, nici cu nume propriu».
Astfel de articole calomnioase apărute în presa ultimelor două decenii confirmă faptul că necesara purificare a societăţii româneşti postcomuniste, prin deconspirarea Securităţii, s-a început prea târziu, pe o bază legală incertă şi cu instrumente incomplete, pentru ca acum să fie condusă de unii mercenari mediatici, care murdăresc şi ultimele repere morale ale vieţii noastre publice“.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
