Vom schimba tot, dar nu stim !Halal

Toate cele 200.000 de pensii speciale vor fi recalculate dupa intrarea in vigoare a legii unice a pensiilor la 1 ianuarie 2011, spun reprezentantii Ministerului Muncii.  
Pensiile celor 140.000 de fosti angajati din Ministerul Apararii si de Interne vor fi astfel si ele recalculate, desi din textul proiectului de lege aflat in dezbatere publica nu reiese acest lucru."Se recalculeaza peste tot, pentru ca nu vrem sa facem vreo discriminare, dar nu stim inca algoritmul dupa care se va face recalcularea. Cele 200.000 de pensii speciale nu vor ramane asa. In cazul pensiilor in plata ale fostilor militari si politisti sau ale angajatilor din serviciile speciale (SPP, SRI, SIE - n. r.), formularea din proiectul de lege este mai generala, pentru ca situatia acestora este mai deosebita. De asemenea, discutiile cu reprezentantii acestor categorii nu sunt inca finalizate. Nu toate pensiile vor scadea, nu este obligatoriu sa scada toate la recalculare. Cu toate acestea, pensiile foarte mari cu siguranta vor fi afectate negativ", a explicat pentru ZF Loredana Manolache, consilier al Ministrului Muncii Mihai Seitan. Ea a precizat ca intrucat proiectul de lege este in dezbatere, in urma discutiilor cu partenerii sociali este posibil sa apara modificari. Manolache a mai explicat ca unul din argumentele pentru care modalitatea de recalculare a pensiilor fostilor militari si politisti nu este clar precizata in textul proiectului este faptul ca nu se stie cum va fi transferata povara platii acestor pensii de la buget catre Casa de Pensii. "Intrebarea este cum vom integra cele doua categorii in plata la Casa de Pensii, astfel incat sa nu cream un deficit semnificativ la bugetul acesteia", explica ea.Deficitul la bugetul asigurarilor sociale a ajuns anul trecut la aproximativ 1,5 mld. euro. Potrivit bugetelor pentru pensii publicate pe site-ul Finantelor, Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si SRI au bugetate pensii de 3,7 mld. lei in 2010. Daca luam in considerare si celelalte institutii, precum SIE sau SPP, care nu isi fac publice bugetele de pensii, suma totala pe care o cheltuie statul pentru pensiile speciale este de circa 1 mld. euro."Al doilea motiv pentru amanarea stabilirii unei proceduri de calculare este faptul ca am incercat sa folosim un algoritm de calcul ipotetic, potrivit caruia acesti beneficiari de pensii speciale ar fi contribuit in timpul vietii active, pentru a calcula noul nivel al pensiei. Problema este ca aceste categorii primesc si la pensie o serie de indemnizatii-supliment care sunt secrete, pentru diferite activitati din timpul vietii active. Nu stim si nu putem afla aceste indemnizatii, prin urmare nu putem recalcula cu exactitate noua pensie", a mai precizat Manolache.Ea spune ca a fost luata in considerare varianta in care pensia se calculeaza pe baza venitului cunoscut, ca si cum beneficiarul ar fi contribuit in timpul vietii active, pentru indemnizatiile secretizate urmand sa se aloce fonduri de la ministerele de resort care sa asigure plata corespondenta la pensionare.Salariatii din aceste structuri nu cotizeaza in timpul vietii active pentru pensia de stat si nu isi primesc pensia din bugetul public de pensii, ci prin alocari de la bugetul de stat.

Militarii nu au pensii de la asigurari s

DACA VOR SISTEM UNIC DE PENSII ATUNCI IMEDIAT INTREAGA ROMANIE TREBUIE TRECUTA LA" CODUL UNIC AL MUNCII MILITARE", MAI DIRECT SPUS REGIM MILITAR. 
DACA VOR SISTEM UNIC DE PENSII ATUNCI IMEDIAT INTREAGA ROMANIE TREBUIE TRECUTA LA" CODUL UNIC AL MUNCII MILITARE", MAI DIRECT SPUS REGIM MILITAR.

Iarasi neconstitutionalitate de la dom d

DECIZIA Nr.375 
din 6 iulie 2005 
 
referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005 
După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. 
DECIZIA Nr.46 
din 12 februarie 2002 
 
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.218 din 01.04.2002 
 
CURTEA, 
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:  
[…]În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat încalcă prevederile art.107 alin.(3) şi ale art.114 din Constituţie, întrucât Guvernul a emis ordonanţa de urgenţă fără să existe pentru aceasta o lege specială de abilitare şi a reglementat într-un domeniu rezervat legii organice. În opinia autorului excepţiei ordonanţa este contrară şi: prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie şi ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru că instituie o discriminare între pensionarii militari în raport cu data pensionării, anterior sau după data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001; dispoziţiilor art.43 alin.(1) din Constituţie, întrucât, amânând recalcularea pensiilor militare anterior stabilite, statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent; precum şi prevederilor art.49 alin.(1) din Constituţie, întrucât restrânge exerciţiul dreptului la pensie. Se mai invocă încălcarea dispoziţiilor art.11 lit.c) din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi ale art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 
Autorul excepţiei susţine că prevederile ordonanţei criticate sunt contrare următoarelor dispoziţii constituţionale:  
— Art.16 alin.(1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";  
— Art.43 alin.(1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.";  
— Art.49 alin.(1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.";  
— Art.107 alin.(3): "Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta."; 
— Art.114 alin.(1), (3) şi (4): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]  
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. 
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu." 
De asemenea, se invocă şi nerespectarea prevederilor art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 31 mai 1994, potrivit cărora "Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie". 
Curtea mai constată că articolul unic al Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 nu instituie nici o discriminare între cetăţeni, care să fie contrară prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie sau ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ea vizează doar termenul de la care se va acorda un drept nou unei anume categorii de cetăţeni, respectiv militarilor pensionaţi pe baza legislaţiei în vigoare anterior datei de la care se aplică dispoziţiile Legii nr.164/2001, categorie de cetăţeni care se află într-o situaţie diferită faţă de militarii care se pensionează pe baza acestei legi.  
 
Curtea reţine că prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nouă modalitate de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii. 
Ca o măsură de protecţie socială, la art.79 din lege s-a prevăzut şi recalcularea pensiilor militare stabilite pe baza legislaţiei anterioare Legii nr.164/2001. Recalcularea acestor pensii nu se poate realiza de îndată, ci după asigurarea tuturor condiţiilor, inclusiv a fondurilor necesare.Iar se lauda acest om mic cu prevederi neconstitutionale ca si in cazul demiterii corpului de control al guvernului.Iar vor incepe procesele impotriva guvernului.

Extras din deciziile CCR ale Romaniei

DECIZIA Nr.46 
din 12 februarie 2002 
 
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.218 din 01.04.2002 
 
CURTEA, 
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:  
[…]În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat încalcă prevederile art.107 alin.(3) şi ale art.114 din Constituţie, întrucât Guvernul a emis ordonanţa de urgenţă fără să existe pentru aceasta o lege specială de abilitare şi a reglementat într-un domeniu rezervat legii organice. În opinia autorului excepţiei ordonanţa este contrară şi: prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie şi ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru că instituie o discriminare între pensionarii militari în raport cu data pensionării, anterior sau după data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001; dispoziţiilor art.43 alin.(1) din Constituţie, întrucât, amânând recalcularea pensiilor militare anterior stabilite, statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent; precum şi prevederilor art.49 alin.(1) din Constituţie, întrucât restrânge exerciţiul dreptului la pensie. Se mai invocă încălcarea dispoziţiilor art.11 lit.c) din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi ale art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 
Autorul excepţiei susţine că prevederile ordonanţei criticate sunt contrare următoarelor dispoziţii constituţionale:  
— Art.16 alin.(1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";  
— Art.43 alin.(1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.";  
— Art.49 alin.(1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.";  
— Art.107 alin.(3): "Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta."; 
— Art.114 alin.(1), (3) şi (4): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]  
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. 
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu." 
De asemenea, se invocă şi nerespectarea prevederilor art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 31 mai 1994, potrivit cărora "Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie". 
Curtea mai constată că articolul unic al Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 nu instituie nici o discriminare între cetăţeni, care să fie contrară prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie sau ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ea vizează doar termenul de la care se va acorda un drept nou unei anume categorii de cetăţeni, respectiv militarilor pensionaţi pe baza legislaţiei în vigoare anterior datei de la care se aplică dispoziţiile Legii nr.164/2001, categorie de cetăţeni care se află într-o situaţie diferită faţă de militarii care se pensionează pe baza acestei legi.  
 
Curtea reţine că prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nouă modalitate de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii. 
Ca o măsură de protecţie socială, la art.79 din lege s-a prevăzut şi recalcularea pensiilor militare stabilite pe baza legislaţiei anterioare Legii nr.164/2001. Recalcularea acestor pensii nu se poate realiza de îndată, ci după asigurarea tuturor condiţiilor, inclusiv a fondurilor necesare[..]Dezvoltari in legatura cu proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice 
2 Februarie 2010 - Petronela NASAUDEAN 77 citiri 
Prin aplicarea dispoziţiilor art. 173 din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice (în continuare Proiect) pensiile de serviciu ale magistraţilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Proiectului. 
Recalcularea acestora urmează să fie făcută utilizând algoritmul de calcul prevăzut în Proiect (art. 175, alin. 1). 
Din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă, în esenţă, două concluzii: 
1. pensia de serviciu a magistraţilor este desfiinţată; 
2. desfiinţarea vizează toţi magistraţii din sistem, respectiv atât pe cei care urmează a se pensiona în viitor, cât şi pe cei care deja s-au pensionat. 
Raportat la aceste două concluzii, discuţiile urmează a fi dezvoltate luând în considerare următoarele aspecte: 
I. Dacă dispoziţiile art. 173, 174 alin (1) din Proiect sunt sau nu constituţionale faţă de reglementările art. 16 alin (1) şi (2) din Constituţia României; 
II. Dacă dispoziţiile art. 175 (1) din Proiect încalcă sau nu principiul neretroactivităţii legii, reglementat de prevederile art. 15 alin (2) din Constituţia României; 
III. Dacă reglementarea din Proiect a măsurilor şi principiilor referitoare la statutul şi inclusiv dreptul la pensie a magistraţilor, este sau nu în acord cu textele cuprinse în pacte şi tratate la care România este parte. 
Ref. la pct. I 
Organizarea politico-judiciară a statului de drept comportă efortul concertat a forţelor publice care să asigure şi să menţină ordinea de drept. 
În categoria acestora se includ, armata, poliţia, serviciile speciale şi justiţia. 
Cei care fac parte din aceste categorii, pe lângă riscul pe care şi-l asumă în vederea apărării democraţiei şi suveranităţii legii îşi asumă, deopotrivă, un statut grevat de numeroase incompatibilităţi şi interdicţii. 
Consecinţa asumării acestui statut, este şi faptul că singura lor sursă de venit în timpul activităţii este salariul, iar la încetarea activităţii este pensia. 
Reglementând menţinerea pensiei de serviciu numai pentru o parte dintre categoriile menţionate mai sus, Proiectul încalcă principiile egalităţii şi nediscriminării în faţa legii, principii rezultate din textul art. 16 al Constituţiei precum şi din art. 2 lit. ,,d” conţinut în însăşi structura sa. 
Pornind de la aceste realităţi Consiliul Legislativ la data de 15.01.2010 a acordat aviz favorabil Proiectului, atrăgând atenţia asupra următoarelor: 
- în cazul magistraţilor şi militarilor pensiile speciale nu pot fi desfiinţate nici pentru viitor, nici pentru trecut fără a încălca prevederile constituţionale; 
- actualele pensii de serviciu au fost acordate pe baza unor legi emise de statul Român după anul 1990, recalcularea lor ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar modificarea retroactivă ar influenţa negativ caracterul de stat de drept al României; 
- modificarea retroactivă a unor drepturi câştigate nu este posibilă fără încălcarea prevederilor constituţionale. 
În sensul celor de mai sus, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat prin Decizia nr. 20 din 02.02.2000 publicată în Monitorul Oficial nr. 72/18.02.2000. 
Potrivit acesteia, Curtea a declarat ca neconstituţionale dispoziţiile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992. 
Textul art. 103 din Legea 92/1992 a fost preluat de art. 81 şi urm. din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor. 
În considerentele deciziei se reţine faptul că dispoziţiile art. 123 alin (2) din Constituţie potrivit cărora ,,Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, nu sunt dispoziţii cu caracter declarativ ci ele reprezintă norme constituţionale obligatorii pentru Parlament. În acest context Parlamentul este obligat să legifereze instituirea unor mecanisme capabile să asigure independenţa judecătorilor, fără de care nu se poate concepe ordinea de drept. 
Ţinând cont de aceste consideraţiuni, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Parlamentului, în şedinţa din 24.11.2009, cu unanimitate de voturi, a dat un aviz negativ propunerii legislative privind eliminarea pensiilor speciale. 
Ref. la pct. II 
Art. 15 alin (2) din Constituţia României prevede: ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. 
Textul de mai sus consacră principiul neretroactivităţii legii. Din perspectiva acestui principiu, dispoziţiile art. 175 alin (1) din Proiect referitoare la recalcularea pensiilor sunt neconstituţionale. 
Reglementarea pensiei de serviciu a magistraţilor a avut la bază anumite raţiuni legate de resursa umană redusă din sistem, de asigurarea unei stabilităţi a resursei umane, precum şi de garantare a independenţei financiare a magistraţilor la încetarea activităţii. Raţiunile care au fundamentat decizia introducerii pensiei de serviciu, persistă intacte şi în prezent. 
Ipoteza în care, recalcularea pensiilor în cadrul sistemului judiciar s-ar aplica numai de la data intrării în vigoare a legii, este paralizată de principiul nediscriminării. În acest sens este edificator de remarcat faptul că magistraţii aflaţi în situaţii similare privind pensia, urmează a fi supuşi la reglementări discriminatorii privind cuantumul acesteia. 
Tocmai plecând de la această premisă, Proiectul reglementează obligativitatea de recalculare a tuturor pensiilor, inclusiv a celor acordate sub incidenţa dispoziţiilor legale anterioare intrării sale în vigoare. 
Recalcularea pensiilor magistraţilor ar conduce la o scădere majoră a acestora. Această abordare, este, la rândul ei în contradicţie cu poziţia Curţii Constituţionale exprimată în Decizia 120/16.02.2007 al cărui obiect este similar cu cel pe care îl analizăm. În considerentele deciziei, se reţin următoarele: 
,,Operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. 
Ref. la pct. III 
Recunoaşterea dreptului la pensie de serviciu în favoarea magistraţilor nu este în contradicţie cu principiul unicităţii consacrat de art. 2 lit. ,,a” din Proiect. Carta socială europeană revizuită adoptată la Strasburg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, în anexa intitulată ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate” prevede că ,,o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată discriminatorie”. 
Statutul sever al magistraţilor poate fi un veritabil astfel de motiv care poate permite reglementarea pensiei acestora în forma actuală. 
Carta Europeană privind statutul judecătorilor adoptată la Strasburg în perioada 8-10 iulie 1998, importantă nu datorită statutului ei formal ci datorită vigorii principiilor din conţinutul ei, în conformitate cu art. 6 al CEDO, luând în considerare Principiile fundamentale cu privire la independenţa magistratului aprobate de Adunarea generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 1985, în capitolul referitor la Remunerarea, Protecţia socială 6.4. prevede: 
,,Astfel, statutul asigură judecătorilor care au atins vârsta legală de încetare a funcţiei lor, după exercitarea acestor funcţii cu statut de profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii a cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări din activitatea jurisdicţională”. 
Dispoziţiile Cartei au drept scop ridicarea nivelului garanţiilor în diferite state europene într-o măsură care va depinde de nivelul deja atins în aceste ţări. (Expunerea de motive ale Cartei) 
În accepţiunea art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O. noţiune de bun a fost dezvoltată astfel încât să cuprindă nu numai drepturile reale astfel cum acestea sunt definite în dreptul intern, dar şi aşa numitei speranţe legitime. 
Speranţele legitime trebuie să fie suficient de clar determinate în dreptul intern şi recunoscute fie printr-o hotărâre judecătorească fie printr-un act administrativ. 
Pentru a trage statul la răspundere, trebuie dovedită ingerinţa acestuia, iar această ingerinţă să priveze de proprietate. 
Ingerinţele trebuie să aibă loc în condiţiile legii şi să fie pentru o cauză de utilitate publică. 
Potrivit celor mai sus relevate, pensia câştigată sau stabilită prin decizia de pensionare constituie bun, în sensul reglementării art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie. 
CONCLUZII 
Reglementările referitoare la pensia magistraţilor astfel cum ele sunt cuprinse în Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, sunt neconstituţionale, nu respectă principiul neretroactivităţii şi nu sunt în concordanţă cu legislaţia şi jurisprudenţa europeană. Proiectul ar putea scăpa de aceste păcate în condiţia în care prevederile sale s-ar aplica numai faţă de cei care intră în sistem de la data aplicării sale. În felul acesta, cei nou intraţi ar avea la dispoziţie o perioadă îndelungată de ciclu profesional, perioadă în care dinamica economico-socială ar putea influenţa şi filozofia asupra aspectelor pe care le reglementează în materie. 
Judecător Petronela NĂSĂUDEAN 
PREŞEDINTE TRIBUNALUL SĂLAJPROTOCOLUL ADIŢIONAL nr. 1 
la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 
Articolul 1 
Protecţia proprietăţii 
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. 
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor. 
 
PROTOCOLUL NR. 12 LA CONVENŢIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE 
Articolul 1 - Interzicerea generală a discriminării 
1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie.  
2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1. 
 
 
 
 
DECIZIA Nr.57 
din 26 ianuarie 2006 
 
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(2) şi art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.164 din 21.02.2006 
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că la elaborarea noii legislaţii privind sistemul public de pensii s-a prevăzut iniţial, la art.180 din Legea nr.19/2000, recalcularea, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, a tuturor pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare şi aflate în plată. Ulterior, constatându-se că nu sunt resurse financiare suficiente pentru plata tuturor pensiilor în cuantumurile ce ar rezulta în urma recalculării lor conform noilor reglementări legale, art.180 a fost modificat, înainte de intrarea în vigoare a legii, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001, renunţându-se la determinarea datei de la care se va face recalcularea, prevăzându-se doar stabilirea punctajului pentru toate pensiile, punctaj ce se va avea în vedere ulterior la recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite. În aceste condiţii, data de la care se va face recalcularea pensiilor şi etapizarea acordării pensiilor în cuantumurile rezultate din operaţia de recalculare sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005. 
 
Curtea reţine că, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie. 
 
Totodată, Curtea observă că modificările succesive ale legislaţiei fac ca beneficiarii drepturilor de asigurări sociale să obţină valori diferite, în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor.  
Astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situaţii deosebite, tratamentul juridic diferenţiat fiind justificat de situaţia diferită a beneficiarilor dreptului la pensie, determinată de data naşterii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminări. 
 
Recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechităţilor reprezentate de diferenţele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi de recorelare nu contravin principiului universalităţii drepturilor şi obligaţiilor, consacrat constituţional prin art.15 alin.(1), întrucât toţi cetăţenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor respective. 
DECIZIA Nr.82 
din 15 ianuarie 2009 
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.33 din 16.01.2009. 
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008. 
1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art.41 şi art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr.1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza” sau „a antrena consecinţe negative”. Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent al cetăţenilor. 
Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. 
În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia. 
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. 
De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art.44 din Constituţie, referitor la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Bucheň contra Cehiei - 2002, noţiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art.44 alin.(3) din Constituţie. 
Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală.  
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. 
CURTEA, 
examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele: 
Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art.1 alin.(5) care consacră supremaţiei Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la muncă, art.44 privind dreptul de proprietate privată, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. 
[…]Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia. 
Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală. 
Luând în considerare prevederile art.115 alin.(6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus. 
 
Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă. 
DECIZIA Nr.173 
din 23 mai 2001 
 
privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.500 din 24.08.2001 
 
[…]Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile ordonanţei referitoare la impunerea pensiilor contravin următoarelor prevederi constituţionale: 
— Art.15 alin.(2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."; 
— Art.16 alin.(1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."; 
— Art.38: "(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere. 
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. 
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. 
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii. 
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."; 
— Art.43 alin.(2): "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţă socială prevăzute de lege."; 
— Art.49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. 
(2) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."; 
 
[...]III. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art.II alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.87/2000, prin raportare la dispoziţiile art.78, coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituţie, Curtea constată că textul de lege criticat nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv. Astfel textul, referindu-se la "pensiile cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000", are în vedere venitul impozabil lunar din pensii, deci nu şi pensiile cuvenite anterior datei de 1 iulie 2000, situaţie în care nu se poate susţine existenţa unei neconcordanţe între data de 1 iulie 2000, prevăzută de text, şi cea a publicării ordonanţei în Monitorul Oficial al României. 
DECIZIA Nr.375 
din 6 iulie 2005 
 
referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005 
După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. 
j) Curtea mai constată, potrivit considerentelor mai sus expuse, că este neconstituţională şi sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror" din noul alin.( al art.81 din Titlul XVII, care exclude posibilitatea ca magistraţii pensionaţi la limita de vârstă să mai desfăşoare activitatea de judecător sau procuror, cumulând veniturile realizate cu pensia. Textul menţionat are următorul cuprins: "( Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective." 
Acest text al legii conţine o dublă discriminare a judecătorilor şi procurorilor care beneficiază de pensie de serviciu, contravenind flagrant principiului egalităţii în drepturi prevăzut în art.16 alin.(1) din Constituţia României. 
 
Prima şi cea mai gravă discriminare se face între procurorii şi judecătorii beneficiari ai unei pensii de serviciu, pe de o parte, şi ceilalţi pensionari. 
 
În conformitate cu art.94 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, orice pensionar pentru limită de vârstă poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, inclusiv din cea de judecător sau de procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.  
 
Art.81 alin.( din Legea nr.303/2004 interzice judecătorilor şi procurorilor, beneficiari ai pensiei de serviciu, de a cumula pensia cu veniturile pe care le-ar obţine din activitatea de judecător sau de procuror - în ipoteza că ar fi reîncadraţi în această activitate, ceea ce constituie o discriminare inadmisibilă dat fiind că situaţia juridică luată în considerare - aceea de pensionar reangajat - este aceeaşi pentru toţi. 
 
Dar art.81 alin.( din Legea nr.303/2004 conţine o discriminare şi între magistraţii din categoriile pe care le nominalizează. 
Astfel, în aplicarea textului de lege, judecătorii şi procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care desfăşoară orice altă activitate profesională - de exemplu, activitatea de avocat, de notar, de cadru didactic, de diplomat - pot cumula pensia de serviciu cu veniturile obţinute din această activitate. În schimb, judecătorii şi procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care, după pensionare, ar fi chemaţi să îndeplinească pentru un timp oarecare funcţia de judecător sau de procuror, nu ar avea dreptul să cumuleze pensia de serviciu cu indemnizaţia acordată pentru activitatea prestată. 
 
Nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită. 
 
În absenţa oricărei raţiuni a discriminărilor menţionate, ar putea rezulta concluzia, inacceptabilă şi absurdă, că legiuitorul a instituit o sancţiune pentru judecătorii şi procurorii care s-au aflat în serviciul justiţiei timp de cel puţin 25 de ani - durată prevăzută pentru acordarea pensiei de serviciu - şi anume aceea de a nu putea beneficia de această pensie în cazul în care prezenţa lor în aparatul judiciar ar mai fi utilă sau, eventual, necesară. 
 
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art.147 alin.(2) din Constituţie, precum şi prevederile art.11 alin.(1) lit.A. a) şi art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, în legătură cu criticile privind nerespectarea procedurii de adoptare a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, prin angajarea răspunderii Guvernului în temeiul ari 114 alin.(1) din Constituţia şi criticile privind dispoziţiile cuprinse în această lege, în: 
a) Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27, prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4); 
b) Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2); 
c) Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul ( - sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror"; 
d) Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004; 
e) Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7), 
cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte critici care formează obiectul sesizărilor de neconstituţionalitate 
 
Curtea Constituţională 
În numele legii 
Decide: 
1. Constată că Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în ansamblul său, a fost adoptată cu respectarea procedurii de legiferare prevăzută de dispoziţiile art.114 alin.(1) din Constituţie, referitor la angajarea răspunderii Guvernului. 
2. Constată că sunt neconstituţionale următoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente: Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27, prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4); Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2); Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul ( - sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror"; Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004; Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7). 
DECIZIA Nr.120 
din 15 februarie 2007 
 
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat 
 
Publicată în Monitorul Oficial nr.204 din 26.03.2007 
CURTEA, 
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, înscrisurile depuse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele: 
[…] 
OPERATIUNEA DE RECALCULARE PRIVESTE IN MOD INEVITABIL TRECUTUL , PENTRU CA STAGIUL DE COTIZAREA FOST REALIZAT IN TRECUT , DAR SE EFECTUEAZA DOAR DUPA DATA INTRARII IN VIGOARE A ORDONANTEI SI ARE EFECTE NUMAI PENTRU VIITOR, PENSIA RECALCULATA INTRAND IN PLATA NUMAI DE LA DATA EMITERII DECIZIEI . 
IN CAZURILE IN CARE DIN RECALCULARE REZULTA UN CUANTUM MAI MARE AL PENSIEI , SE VA PLATI ACEASTA ,IAR DACA NOUL CUANTUM REZULTAT ESTE MAI MIC , SE VA ACORDA IN CONTINUARE PENSIA ANTERIOR STABILITA SI AFLATA IN PLATA , FARA A SE ADUCE VREO ATINGERE DREPTURILOR LEGAL CASTIGATE ANTERIOR. 
După cum „Săptămâna Financiară” a atras atenţia în mai multe rânduri, propunerile de integrare în sistemul public a pensiilor de serviciu aflate în plată, prin recalcularea şi reducerea lor proporţională cu contribuţia beneficiarilor la asigurările sociale, se vor lovi de „zidul” Curţii Constituţionale. În plus, Consiliul Legislativ, cu toate că acordă aviz favorabil proiectului de lege, arată că, în cazul magistraţilor (din care este formată şi Curtea Con¬sti¬tu¬ţio¬nală) şi militari¬lor, pensiile specia¬le nu vor putea fi desfii¬nţate nici pentru cei care urmează să se pensioneze în viitor. Asta în pofida fap¬tului că Legea fundamentală ga-ran¬tează doar dreptul la pensie, nu şi la un anumit cuantum sau la o anumită modalitate - privilegiată - de calcul al pensiei. 
Discuţiile asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii vor începe imediat după a¬dop¬tarea bugetului pe 2010, declara, pe 6 ianuarie, premierul Emil Boc. Atât bugetul de stat, cât şi cel al asi¬gurărilor sociale au fost votate de Par¬lament la sfârşitul săptămânii trecute, iar Guvernul dispune de ma¬joritatea necesară pentru a adopta proiectul cu pricina.  
Însă, chiar dacă va trece de Par¬lament, acesta nu are nicio şansă să reziste reclamaţiilor de neconstitu¬ţio¬na¬litate ce vor surveni cu siguran¬ţă din partea categoriilor socio-pro¬fe¬sionale care îşi vor vedea drepturile de pensie diminuate în urma apro-bă¬rii noii legi. Şi de data asta nu o spunem noi, ci Consiliul Legislativ - organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative şi de a verifica concordanţa lor cu pre¬ve¬derile şi principiile Constituţiei.  
 
Pensionarii „speciali” au „imunitate constituţională” 
Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sis¬temului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Con¬stituţie, potrivit căruia legea dispu¬ne numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, se arată în avizul Con¬siliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis Parla¬men¬tului încă de la începutul lunii noiembrie a anului trecut.  
„În cazul de faţă, deoarece mă¬su¬rile propuse nu sunt de natură pe¬nală, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se pot ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente”, subliniază Consiliul Legislativ. Astfel, arată Consiliul, actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. „O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modi¬fica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”, avertizează Consiliul Legis¬la¬tiv, care, cu toate acestea, a acordat aviz favorabil propunerii legislative. Se anunţă un val de procese 
În avizul Consiliului Legislativ se mai spune că modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja c⺬ti¬gate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi la declararea de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri. „Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adre¬seze instanţelor de judecată, naţio¬nale şi internaţionale, pentru contes-tarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective”, atrage aten¬ţia Consiliul.  
Instituţia citează ca exemple, în sprijinul afirmaţiilor sale, şi câteva mostre de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie de pensii. Astfel, în decizia Curţii nr. 120/2007, se spune că „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. În con¬cluzie, pensiile aflate în plată con¬stituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicân¬du-se numai pe viitor, adică pensiilor sta¬bilite după intrarea în vigoare a a¬cesteia, conchide Consiliul Legislativ. 
 
Pensiile magistraţilor şi militarilor - de neatins 
În avizul Consiliului Legislativ se mai arată că, în cazul pensiilor ma-gistraţilor şi militarilor, nu doar re¬ducerea prin recalculare a celor afla¬te în plată, în acord cu contribuţiile plătite, este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fun¬da¬mentale de către Curtea Constitu¬ţională, ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare. „Curtea Con¬stituţională s-a pronunţat, prin De¬cizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”, se spune în aviz. 
Articolul cu pricina, preluat apoi în Legea 303/2004 privind statutul ju¬decătorilor şi procurorilor, preve¬de că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură be¬neficiază, la împlinirea vârstei pre¬vă¬zute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net rea¬lizat din salariul de bază plus spo¬ruri şi că partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat. 
Însă Consiliul mai arată că, în viziunea Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost instituite în baza aceloraşi argumente ca şi cele ale militarilor şi că, în concluzie, nici acestea nu pot fi des¬fiinţate. „Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare par¬ţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale că¬rora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii”, arată Consiliul Legislativ.  
De reţinut că, potrivit Curţii Con¬stituţionale, prevederile legale actua¬le cu privire la pensionarea militari¬lor se aplică şi angajaţilor Ministe¬ru¬lui de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pa¬ză, ca şi celor ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Minis¬te¬rului Justiţiei.  
 
Adevărul despre pensiile de stat: nu sunt contributive 
„Argumentul de desfiinţare a pen¬siilor de serviciu potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că principiul fundamental al pensiilor de stat constă în faptul că salariaţii de azi îi întreţin pe pensio¬narii de azi. Pensionarii de azi nu-şi re¬cuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii gene¬ra¬ţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi în¬tre¬ţi¬nuţi de cei care vor lucra în acel mo-ment”, afirmă Consiliul Legislativ.  
Raţionamentul Consiliului face lumină asupra structurii reale de func¬ţionare a sistemului public de pensii, care nu oferă nicio garanţie nimănui, ci doar ia cu forţa bani de la salariaţii actuali, contra unei pro¬misiuni în alb că îi va întreţine după retragerea din activitate. Totuşi, aces¬ta nu este un argument împotriva desfiinţării pensiilor speciale. Ci unul pentru reformarea cât mai rapidă a întregului sistem de pensii, în condiţiile în care este greu de cre¬zut, de exemplu, că persoanele care in¬tră astăzi în sistem vor primi, pes¬te 40-45 de ani, la pensie, o sumă cât de cât civilizată, dat fiind că, atunci, pensionarii vor reprezenta 30% din populaţia României, dublu decât în prezent.

Adica....

Dle PREMIER,puteti fi mai clar? Cei care nu sunt juristi,dar pe curand vor fi pensionari,sau care deja sunt pensionari si discrepantele sunt nesimtite,si dupa suma si dupa ce munca a fost depusa,ce trebuie sa inteleaga?

Tatal mincinosilor

Înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009, Traian Băsescu a primit, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Asociaţiilor Pensionarilor din SIE şi SRI. Cu acest prilej, el le-a promis membrilor delegaţiei că nu se va atinge de pensiile militarilor, întrucît acestea nu sînt "pensii nesimţite". După realegerea sa în funcţia supremă în stat, a uitat de promisiunea făcută şi a pus la cale o nouă diversiune din care să obţină capital politic. Pe faţă, prin intermediul marionetei sale Emil Boc, se declară protectorul acestei categorii sociale. 
 
Recent, Emil Boc a afirmat că pensiile militarilor nu vor fi afectate pînă la sfîrşitul anului 2010. Ceea ce înseamnă că, în anii următori, pensiile acestei categorii profesionale ar putea fi modificate. Aceleaşi promisiuni le-a făcut şi pensionarilor din Ministerul Justiţiei, inclusiv celor din sistemul penitenciarelor. În realitate, Traian Băsescu se foloseşte de generalul Florian Coldea şi de alţi acoliţi ai săi din Serviciile de Informaţii, care lansează ştiri liniştitoare către rezervişti, dar, în acelaşi timp, îi dirijează pe ofiţerii acoperiţi şi pe "turnătorii" din mass-media, pentru a lansa acţiuni de discreditare a acestora. 
Astfel, societatea românească este dezbinată şi mai mult, rezerviştii devenind ţinta atacurilor altor categorii sociale, iar Băsescu şi gaşca lui "pescuind" în ape tulburi. Totodată, se distrage atenţia de la gravele probleme social-economice cu care se confruntă România, "vinovaţi" de această situaţie fiind rezerviştii din Serviciile de Informaţii, magistraţii, oricine altcineva în afară de ei, care au furat, punînd ţara pe butuci. Sînt conştienţi că nu au cum să modifice pensiile speciale, întrucît se cunoaşte că un drept cîştigat rămîne cîştigat. Legea nu operează retroactiv. O asemenea situaţie s-a petrecut în Polonia, iar statul respectiv s-a trezit atacat la CEDO cu mii de plîngeri. Toate plîngerile adresate CEDO au fost soluţionate în favoarea petenţilor, aceştia fiind, apoi, despăgubiţi material. După mintea sa îmbibată în alcool, Băsescu împarte ofiţerii de informaţii în buni şi răi. Cei ce sînt slugile sale sînt buni pentru că: organizează "răpiri" de ziarişti; pun la cale diversiuni pentru discreditarea adversarilor săi politici; protejează informativ Mafia patronată de el; participă, din plin, la fraudele electorale; se implică în colectarea de fonduri pentru el şi camarila sa etc. Din această categorie fac parte atît ofiţeri activi, cît şi ofiţei în rezervă. Îi amintim doar pe 3 dintre aceştia: Florian Coldea, rezervistul SIE Victor Doandeş (care, în campania prezidenţială din noiembrie-decembrie 2009, a împărţit tricouri, umbrele, pelerine de ploaie şi alte produse de origine chinezească, la intrarea în Staţia de Metrou Tineretului şi pe străzile Sectorului 4 din Bucureşti), şi Silvian Ionescu. Cealaltă categorie de ofiţeri, aşa-zis răi, sînt marginalizaţi şi descurajaţi. Rezerviştii care fac parte din această categorie sînt atacaţi şi purtaţi prin procese de gaşca de fripturişti a lui Băsescu din CNSAS. 
Românii ar trebui să se trezească la realitate şi să ia atitudine împotriva lui Băsescu şi a Mafiei PD-L-iste.

mai are curaj sa zboare cu avionul ?

OARE DUPA ACEASTA PROPUNERE LEGISLATIVA PRIMUL MINISTRU & FRIENDS MAI AU CURAJUL SA SE URCE INTR-UN AVION.? NU LE ESTE TEAMA CA DESENEAZA ABSTRACT CU FURCULITA PE CAPITONAJUL AVIOANELOR ? 
SI PRESEDINTELE ARE PILOTI DAR SA VEDEM CE CURAJ MAI ARE DUPA ACEST SCANDAL .DACA NU STIE SA AFLE CA CEI CE CONDUC AERONAVA PREZIDENTIALA SUNT PILOTI PENSIONARI NU SPP-ISTI. 
CURAJ BASE !!

personal incadrat in mapn,sri,sie,mi,spp

sa fie anulate in totalitate in totalitate art.28 si 29 din statut.asa ne trebuie.nu am invatat nimic din proverbul pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti.continuam sa fim desbinati si hotii profita.ar trebuii sa le aratam ca suntem o forta ssi nnu o masa amorfa.

Scrisoare deschisa

UMILIREA ARMATEI NAŢIONALE 
Scrisoare deschisă către viitorul preşedinte al României 
Acum şase luni am luat decizia să trec în rezervă, după ce, la bilanţul 
Direcţiei Planificare Strategică – pe care o conduceam -, apoi la cel al 
Statului Major General/SMG, am făcut propuneri pentru reconsiderarea 
modului de a face “businessul militar”. 
Astfel, la bilanţul SMG am sensibilizat ministrul apărării naţionale în 
legătură cu : 1.) inexistenţa unui proiect politic privind organismul militar, 
dovadă fiind ridicola proiecţia bugetară de 1,5% din PIB, pentru apărare; 2.) 
compromiterea obiectivelor asumate faţă de Alianţă; 3.) necunoaşterea de 
către societatea civilă a eforturilor pe care militarii le-au făcut, în perioada 
postdecembristă, pentru a reforma armata şi pentru integrare în NATO; 4.) 
ignorarea spiritului de corp, în ultimii 20 de ani, de către civilii numiţi pe 
diferite posturi în minister; 5.) persiflarea valorilor instituţiei militare, de 
care militarii rămân ataşaţi: onoare, demnitate, respectul sacru faţă de 
Tricolor, sacrificiul suprem. 
Bugetul pe 2009 amendează şi pe cei care mai credeau - eu nu mă 
număr printre aceştia - că, în al doisprezecelea ceas, cineva va înţelege cum 
obiectivele politice sunt determinate şi de capacitatea militară. Afirmaţia 
mea de la bilanţul menţionat, că “nu cred în promisiunea de 1,5%” nu a 
fost decât o premoniţie confirmată de lipsa de viziune în domeniul militar a 
întregii clase politice. 
Domnule viitor comandant al Armatei României, 
De prea multe decenii s-a făcut orice pentru a umili militarii, 
indiferent de gradul acestora. Comuniştii ne-au îmbrăcat în salopete, ne-au 
pus lopata într-o mână şi lămpaşul într-alta, ca să dăm ţării cât mai mult 
cărbune! Mai târziu, respectul faţă de uniformă şi portul acesteia era asimilat 
cu cel al pufoaicei! Despre instrucţie nu mai vorbim, când nu mai avem 
echipamente, carburanţi, deprinderi, o viziune credibilă privind reforma din 
armată şi nici ardoarea profesionistului adevărat. 
După 1990, armata a fost prima care a înţeles că trebuie să se 
reformeze conform noului context strategic, printr-un proces care cere nu 
numai foarte mulţi bani, dar şi asumarea, de către cadrele militare, a 
consecinţelor dureroase, uneori frustrante, generate de restructurare. 
Aşa este: “Armata tace şi înghite!”. Dar, în compensaţie, cineva 
trebuie să vegheze ca priorităţile sale sa fie în atenţia liderilor politici. Ei 
însă nu ştiu că impostura, incompetenţa, lentoarea şi indiferenţa faţă de 
problemele de securitate naţională pot dăuna grav imaginii Armatei în 
societate, dar şi credibilităţii acesteia in situaţii de criză. 
Recent am urmărit pe micul ecran, doi reprezentanţi ai partidelor 
aflate la putere, care discutau despre achiziţia avioanelor multirol. Jalnică 
prestaţie, prin ignoranţa şi suficienţa cu care abordau o chestiune importantă 
de securitate naţională! Unul dintre ei afirma că NATO ne va rambursa banii 
pe care îi vom cheltui pentru achiziţia avioanelor ! Iar celălalt declara că 
România nu mai are nevoie de aviaţie, pentru că aliaţii ne asigură apărarea 
aeriană. Stupefiant ! 
Armata are un singur scop – victoria. Şi o voinţă: disciplina. În 
ultimele două decenii “s-a făcut totul” ca să ni se demonstreze că victoriile, 
atâtea câte au fost, sunt ale “celorlalţi”. 
Inexistenţa unei viziuni robuste şi credibile privind viitorul 
armatei, indiferenţa faţă de propunerile făcute pentru abordarea punctuală a 
problemelor stringente, care preocupă personalul militar, dar şi civil sunt 
ignorate printr-o tăcere condamnabilă. De pildă: indiferenţa faţă de 
asigurarea concordanţei între gradele avute şi funcţiile ocupate de militari, 
îmi aminteşte de perioada dinainte de 1989, când maiorii comandau divizii, 
sau aveau în subordine colonei! Astăzi avem generali de brigadă avansaţi 
acum 7 ani, deşi se află pe poziţii de două stele de 5 ani! După cum există 
colonei pe poziţii de general cu două stele! Aici trebuie tăiat nodul gordian. 
Ori se constată că sunt incompetenţi, după ce au fost promovaţi şi atunci 
trebuie destituiţi. Sau se aplică prevederile Statutului cadrelor militare şi 
atunci trebuie avansati. 
Ce-i de făcut? O viziune strategică, fără un buget multianual şi 
credibil este imposibil de creionat! Iar Strategia de transformare a 
Armatei României -, aprobată de CSAT în 2007, trebuie revizuită. 
Reproiectarea sistemului de apărare este singura soluţie. Controlul 
democratic asupra organismului militar ar trebui să garanteze succesul unui 
asemenea demers. 
Acum, nu există o preocupare a politicienilor de la putere, sau din 
opoziţie, pentru aspecte vizând securitatea naţională, cum ar fi stadiul 
îndeplinirii angajamentelor faţă de NATO, sau consecinţele profesionalizării 
armatei. Ministerului Apărării Naţionale i s-a dat un procent, din buget, a 
urmat rectificarea şi atât. Descurcaţi-vă! 
Jenant pentru o armată care abia reuşeşte să plătească soldele! 
Darmite să îndeplinească misiunile în teatrele de operaţii, unde decisiv este 
sprijinul logistic primit de la aliaţi. Degradant pentru ofiţerii care trebuie să 
se umilească acceptând verdictul incredibil: “suntem o ţară săracă!”. Aşa 
mi-a răspuns actualul ministru, când am făcut comparaţia între bugetul 
nostru şi cel al unei armate aliate care, cu o finanţare de 10 ori mai mare, are 
doar jumătate din efectivele Armatei Romaniei! În prezent, nimeni nu mai 
vorbeşte de transformarea organismului militar din perspectiva unui obiectiv 
final. Şi nici nu vrea să ştie cât reprezintă...”destul”! Dacă ar dori, sigur ar 
avea revelaţii de cosmar. 
Acum este necesară iniţierea procesului de analiză strategică a 
apărării. Evaluarea performanţei în acest domeniu, pe perioada 
postdecembristă, trebuie să aibă în vedere: analiza mediului de securitate; 
misiunile pe care ar trebui să le execute armata; experienţa rezultată în urma 
participării în diferite teatre de operaţii; consecinţele diminuării sistematice a 
bugetului pentru apărare; angajamentele asumate de România faţă de 
NATO; măsurile preconizate de Alianţă prin procesul de revizuire a apărării; 
evoluţiile în formularea noului concept strategic al NATO; nivelul de 
ambiţie al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic şi al Uniunii Europene; 
concluziile rezultate în urma aplicării Planului de Implementare a Strategiei 
de transformare; nivelul de ambiţie al Armatei României; concluziile 
procesului de transformare succesivă a organismului militar românesc, atât 
cu aspectele pozitive, cât şi cu cele negative generate de acesta; stadiul de 
realizare a celor 6 programe majore de inzestrare. 
O asemenea analiză strategică nu s-a făcut niciodată pentru 
Armata României, deşi finalizarea ei ar permite atât evaluarea capacităţii 
sale de luptă, cât şi formularea de opţiuni cu propuneri pentru decidentul 
politic. 
Algoritmul si premisele necesare analizei strategice 
1. Obiectivele politico-militare ale acesteia trebuie discutate şi 
aprobate de CSAT. Asta deoarece clasa politică nu cunoaşte realităţile din 
armată, nici eforturile şi costurile pe care aceasta le face pentru a-şi 
îndeplini misiunile în teatrele de operaţii, nici angajamentele asumate în 
structurile euroatlantice, nici starea deplorabilă a capacităţii de reacţie, ca 
urmare a unei dotări vetuste! Opţiunea care se va adopta trebuie să 
responsabilizeze clasa politică, indiferent de succesiunea unui partid sau 
altul la guvernare. 
2. Documentul care va fi prezentat CSAT va detalia: capacităţile 
actuale (abordarea pe bază de capabilităţi este folosită şi în procesele NATO 
de planificare a apărării şi poate duce, printre altele, la adaptarea structurii 
de forţe, datorită evoluţiei ameninţărilor regionale şi globale); tipurile de 
misiuni specifice armatei; complementaritatea în executarea unor misiuni de către alte structuri din sistemul de securitate naţională; identificarea 
deficienţelor previzibile în procesul de planificare a apărării pentru 
îndeplinirea misiunilor interne şi a angajamentelor internaţionale. 
3. Stabilirea de etape intermediare, cu sub-obiective, menite să asigure 
îndeplinirea obiectivelor agreate politic printr-o susţinere financiară 
rezonabilă; 
4. După finalizare, rezultatele analizei, inclusiv opţiunile, vor trebui 
prezentate CSAT, urmând ca, după aprobarea variantei agreate, să se 
convină realizarea planurilor de implementare, gândite pe durata a 10-20 ani; 
5. Stabilirea unui termen de încheiere a analizei – cel mult de 6-8 luni; 
6. Elaborarea şi publicarea Strategiei Naţionale de Apărare, până în 
iunie-iulie 2010, urmată apoi de Carta Albă, Strategia Militară, Legea 
apărării, Viziunea strategică, pe 20 de ani, a ministerului, cu privire la 
problemele de apărare şi Legea privind planficarea bugetară multianuală; 
7. MAE, MAI, SRI, STS, SIE trebuie să fie parte la momentele 
relevante din perspectiva expertizei acestor structuri, dar şi a locurilor pe 
care le au în sistemul de securitate naţională - potrivit diviziunii agreate prin 
lege. Abordarea interinstituţională va îmbunătăţi relaţionarea ministerului 
apărării naţionale cu structurile nominalizate, asigurând viziunea unitară 
asupra securităţii României. 
8. Strategia actuală de transformare a Armatei României şi Planul de 
Implementare al acesteia constituie atuuri esenţiale pentru susţinerea 
analizei. Analiza Strategică a Apărării va oferi concluzii vizând dificultăţile 
legate de transformare şi - prin limitele rezultate în aplicarea planului de 
implementare – va motiva declanşarea analizei propuse. 
9. Analiza presupune reconsiderări ale strategiei de înzestrare, precum 
şi costuri de fezabilitate necesare pentru continuarea modernizării 
organismului militar. La sfârşitul acestui proces va rezulta noua structură de 
forţe a armatei. 
10. Aşa se va pregăti terenul pentru măsurile care ar putea, la un 
moment dat, să genereze reţineri, lentoare, critici sau dezamăgiri. Pentru 
prima oară vor fi generate opţiuni bazate pe o analiză a apărării fără 
precedent, iar măsurile nu vor fi conjuncturale sau viscerale. Demersul în 
echipă va genera concluzii şi propuneri asumate colectiv. 
11. S.M.G. va avea rolul principal în efectuarea acestei analize, 
asigurându-se astfel concreteţea şi fermitatea necesare aplicării concluziilor 
şi propunerilor/opţiunilor rezultate. Altfel va fi doar un banal demers politic, 
care nu va urmări altceva decât să-i ţină ocupaţi pe militari. 
Ministerul Apărării Naţionale are experţii militari şi civili 
capabili să realizeze această evaluare, care va evidenţia măsuri urgente: 
1.Reconsiderarea radicală a actelor normative existente in minister. 
Revederea dispoziţiilor care doar repetă ceea ce prevăd 
legile/ordinele/regulamentele/instrucţiunile/normele/etc în vigoare. Actualul 
sistem de legiferare dublează actele normative existente, sau se substituie 
iniţiativei comandanţilor/şefilor în aplicarea regulamentelor, îngreunând 
astfel exercitarea actului de conducere şi responsabilizarea la toate 
nivelurile, consecinţa fiind perpetuarea tutelării. 
2.Necesitatea reducerii drastice a numărului documentelor produse în 
M.Ap.N. Acum toate se duc în “sus”, indiferent de complexitatea lor. Asta 
abate pe lideri de la problemele importante ţinându-i ocupaţi cu cele 
mărunte, care ar putea fi rezolvate la nivele inferioare sau de execuţie. În 
context, poziţia de colonel trebuie sa fie una cu atribute de decizie, potrivit 
expertizei şi responsabilităţilor stabilite prin fişa postului, sau conform 
ordinelor şefilor ierarhici. 
3. Îmbunătăţirea stilului de conducere. Principiul fundamental trebuie 
să fie “avem o problemă, cum o rezolvăm?” sau “am încercat să soluţionăm 
o dificultate, în ce etapă suntem?”. Liderii vor răspunde oportun la grijile 
celor din unităţile operative, oferind soluţii echilibrate, altfel pierd legătura 
cu ceea ce administrează! 
4. Anual să fie emisă Directiva ministrului apărării. Aceasta va preciza 
priorităţile, responsabilităţile şi rezultatul aşteptat pentru fiecare din acţiunile 
iniţiate. Altfel, structurile subordonate nu vor avea imaginea de ansamblu a 
armatei şi nu vor cunoaşte resursele puse la dispoziţie. 
5. Îmbunătăţirea legislaţiei privind statutul soldaţilor şi gradaţilor 
voluntari (SGV). Este necesar un studiu cu privire la ceea ce trebuie făcut în 
continuare pentru voluntari: reglementări legale vizând criteriile de selecţie 
şi momentul (nu vârsta!) încheierii activităţii în domeniul militar; drepturile 
lor după trecerea în rezervă; sporirea atractivităţii meseriei armelor prin 
măsuri de ordin financiar, acordarea unor drepturi şi privilegii. SGV-iştii au 
dat ministerul în judecată deoarece nu li se recunoaşte vechimea în muncă 
pentru anii cât au purtat uniforma militară. 
6. Reproiectarea rolului funcţionarului public (F.P.) in armată. Acum, 
mulţi F.P.-i sunt demotivaţi, decuplaţi de interesele şi eforturile institutiei. Ei 
consideră că le sunt subestimate capacitatea si expertiza. Legislaţia pentru 
această categorie de personal este inoperantă în structura militară. 
7. Elaborarea legii cu privire la planificarea bugetară multianuală. Va 
fi utilă concretizării programelor de înzestrare, a obiectivelor asumate faţă de NATO şi a obligaţiilor din domeniul PESA al UE, precum şi la EDA. 
Discrepanţa între aspiraţiile/obiectivele asumate şi resurse este vizibilă. 
Adoptarea Codului de conduită al UE este esenţial şi din perspectiva altor 
obiective pe care România ar trebui să le aibă în vedere: competiţia pentru 
ocuparea unor posturi civile/militare în structurile integrate ale Alianţei sau 
la UE, dar şi participarea substanţială la misiunile lansate de UE. 
8. Iniţierea programului de construire a locuinţelor pentru cei care sunt 
la începutul carierei militare. Actualele demersuri nu se adresează acestora. 
Noul program ar trebui să vizeze şi mobilitatea specifică cadrelor militare, 
mutate dintr-o garnizoană în alta, în interesul serviciului. Lipsa actuală a 
spaţiului locativ necesar obstrucţionează evoluţia şi performanţa în carieră a 
cadrelor militare. Sistemul practicat acum, de închiriere, consumă resurse 
financiare substanţiale şi nu rezolvă problema pe termen lung, ca măsură de 
protecţie socială şi argument al atractivităţii carierei militare. 
9. Înfiinţarea Televiziunii Armatei României - urmând exemplul 
Patriarhiei, care a înfiinţat TV Trinitas. Aceasta ar revoluţiona comunicarea 
atât cu personalul propriu, cât şi cu contribuabilii la bugetul ţării, pe subiecte 
de interes general. Promovarea carierei militare se va face non-stop, 24 de 
ore din 24. Telespectatorii vor beneficia de abordări inedite ale unor subiecte 
de istorie militară, istorie naţională şi universală. Se vor difuza ştiri şi 
reportaje despre trupele care acţionează în teatrele de operaţii. Într-o manieră 
dinamică vor fi prezentate evoluţiile diferitelor categorii de forţe armate, 
genuri de arme, tipuri şi sisteme de armamente, participarea României la 
structurile aliate integrate. Actuala variantă, a televiziunii militare difuzate 
pe Internet nu are impactul scontat. 
10. Regândirea avantajelelor prin care pot fi atraşi în armată tineri 
performanţi intelectual. Vizez contraoferte la oportunităţile pe care le oferă 
meseriile din viaţa civilă. În prezent, voluntarii au o valoare de intrebuinţare 
mai mare dincolo de perimetrul instituţiilor militare. 
11. Revizuirea sistemului de ierarhizare a valorilor la nivelul 
Ministerului Apărării Naţionale. Aprecierile de serviciu trebuie modificate 
astfel încât să aibă credibilitate pentru militari, iar civilii să le respecte. 
Actualul sistem este nestimulativ. Fiind birocratic, nu evidenţiază 
potenţialul, calităţile, aspiraţiile celui apreciat. În plus, nu ţine seama de 
recomandările şi propunerile din aprecierile de serviciu, pentru că sunt 
întocmite superficial şi nu au la bază efortul, performanţa şi contribuţia 
individului la îndeplinirea obiectivelor. De pildă, acordarea recompenselor şi 
decoraţiilor nu promovează competiţia loială şi recunoaşterea performanţelor 
individului.  
12. Instituirea sistemului de monitorizare a sănătăţii militarilor. Acum, 
în aprecierile de serviciu se consemnează doar că militarul este sănătos! Nu 
puţine au fost cazurile când vizita medicală anuală nu era efectuată. S-au 
înregistrat şi decese, care incriminează superficialitatea din sistemul militar 
de sănătate. Reconsiderarea statutului doctorilor militari poate fi o parte a 
soluţiei, astfel încât aceştia să beneficieze de toate avantajele privind 
evoluţia în carieră - acordarea gradelor, salarizare, echipament, etc. 
13. Schimbarea criteriilor de calificare la selecţiile pentru acordarea 
titlului de doctor în ştiinţe militare. Altfel, peste 10 ani, toţi ofiţerii de la 
gradul de maior în sus vor fi doctori! Exigenţa în ceea ce priveşte alegerea 
temelor trebuie reconsiderată, după cum şi racordarea la realităţile lumii 
militare de azi a profesorilor care coordonează doctoranzii. Lipsa ideilor 
vizând transformarea organismului militar caracterizează multe lucrări de 
doctorat, văduvite de soluţii aplicabile în procesul de reformă. 
14. Eliminarea disfuncţiilor privind avansările. Stabilirea unor criterii 
clare, stricte şi rezonabile legate de avansare. Acum există convingerea că 
orice avansare este o întâmplare, fără legătură cu competenţa şi performanţa 
celor care îşi văd astfel un vis împlinit. Unele posturi de general par că nu au 
fost stabilite pe baza corelaţiei cu nevoile justificate ale instituţiei. 
15. Neacordarea gradului de general pentru cei care nu au carieră 
militară. Acesta se cuvine doar militarilor activi, pe baza criteriilor stabilite. 
În nici o armată occidentală gradul de general nu este unul onorific! Acesta 
trebuie acordat doar celor care au parcurs treptele ierarhiei militare şi au 
absolvit instituţii militare de profil. De aici şi până la a face campanie 
electorală în uniformă nu este decât un pas! Care, din păcate, a şi fost făcut. 
Domnule viitor preşedinte al României, 
Am enumerat probleme care impun implicarea dumneavoastră 
energică. Altfel va continua umilirea armatei naţionale, prin ignorarea 
dificultăţilor cu care se confruntă în privinţa bugetului, instrucţiei, a atuurilor 
profesiei militare, a înzestrării forţelor participante în teatrele de operaţii, a 
priorităţilor şi stadiului de indeplinire a programelor majore de inzestrare, a 
calităţii vieţii militarilor, precum şi cele vizând motivaţia, efortul uman, 
tehnic, material şi financiar al participării noastre la misiuni internaţionale. 
Ca viitor comandant constituţional al Armatei României nu puteţi 
accepta ca militarii să devină “blazaţi”, după 20 de ani în care au avut parte 
doar de umilinţe succesive, promisiuni neonorate şi statutul de toleraţi în 
societatea românească. 
Am onoarea să vă salut!

armata nationala

ce armata nationala ? niste betivi curvari si hoti care au profitat o viata intreaga de bugetul tarii

jos pensiile nesimtite!!

ASA ,SA SE RECALCULEZE PENSIILE!FARA DISCRIMINARE!IN TOATE SECTOARELE DE MUNCA EXISTA RISC!CE A FACUT SRI; ARMATA MILITIA!?ACOLO ERAU INTRONATI TOTI ANALFABETII TURNATORI,CARE STIAU SA INJURE,SA BATA!DIN CAUZA LOR ERAU ATITEA SINUCIDERI!

principiul contributivitatii

Ha Ha! Adica era bine ca un militian analfabet sa aiba retributia pe care o avea si in consecinta sa ia pensia de acum! e grea statistica. Acum, dupa desecretizare, se poate vedea - daca vrea si d. prim ministru- , cati militieni chiar meritau acea retributie.