Astăzi este aproape imposibil să exişti singur în ştiinţă
Convorbire cu prof. univ. Andrei Valentin Medvedovici - Aţi primit Premiul „Costin D. Neniţescu“ al Academiei Române pentru grupul de lucrări „Aplicaţiile cromatografiei lichide cuplate cu spectroscopia de masă în domeniul biomedical“. Cum este un domeniu de specialitate mai puţin cunoscut, vă propun să începem cu o scurtă prezentare.
- Este vorba despre dezvoltarea, validarea şi aplicarea unor metode care să permită determinarea cantitativă a unor compuşi chimici în matrici extrem de complexe cum sunt cele biologice. Complexitatea intrinsecă a probelor este rezolvată prin cromatografie, o tehnică de separare a compuşilor individuali din amestecuri. Determinarea cantitativă este asigurată prin spectrometria de masă. Aceasta oferă, pe lângă informaţia cantitativă, şi o valoroasă componentă calitativă (informaţie sau confirmare structurală). Paracelsus considera, încă de la începutul secolului al XVI-lea, că identitatea substanţei este mai puţin importantă în ceea ce priveşte potenţialul său toxic şi că mult mai importantă e doza. După o jumătate de mileniu, am ajuns în egală măsură interesaţi de structură şi doză. Structurile devin din ce în ce mai complexe, iar cantităţile din ce în ce mai mici. Nu întâmplător, în domeniul meu de activitate, a mia milionime de gram contează, iar confirmarea structurală este absolut necesară (pentru a putea convinge că măsurăm ceea ce trebuia măsurat).
- Dispuneţi de tehnica necesară?
- Această tehnică analitică are la bază echipamente sofisticate şi scumpe. Exploatarea şi întreţinerea acestora consumă resurse considerabile. Tehnica este disponibilă la noi în ţară. Din păcate, nu întotdeauna acolo unde trebuie şi la cine trebuie. Deşi dificil de înţeles, mai ales într-un context financiar perpetuu neprielnic, realitatea românească îşi mai permite câteodată luxul unor „jucării“ frumoase şi scumpe, fără însă a le exploata la parametri maximi. Uneori, contextul este nefavorabil (nevoia reală este prea mică în raport cu costurile de întreţinere), alteori lipseşte cunoaşterea necesară (ceea ce se numeşte simplu „know-how“) sau dorinţa de a evolua către o performanţă profesională. Este neîndoielnic şi vina învăţământului superior de profil de a nu fi reuşit să asigure tranziţia de la blazarea (oarecum legitimă) vârstnicilor la entuziasmul şi profesionalismul necesar unei generaţii tinere, deocamdată doar uluitor de pragmatică şi minimalistă.
- Care ar fi rezolvarea?
- Întoarcerea la tradiţie! Identificarea unui sistem coerent şi consecvent de evaluare a performanţelor reale (aplicabil atât instituţiilor de profil, cât şi oamenilor care le compun). Nu spun că însingurarea în turnul de fildeş este azi recomandabilă, dar este sigur că nici absorbţia unor prea multe modele importate, insuficient cumpănite şi niciodată implementate complet, nu reprezintă soluţia. Trebuie să-i învăţăm repede pe studenţii noştri, e nevoie să le oferim exact ce au trebuinţă, va trebui să îi convingem de sublimul aridului, al consecvenţei şi trudniciei, într-o realitate care oferă ca alternativă mirobolantul succes în bussiness sau media, tentaţia managementului „teoretic“ sau, şi mai simplu, şansa cine ştie cărei loterii.
- Noi avem o frumoasă tradiţie a şcolilor de chimie.
- Am avut creatori de şcoală în domeniul ştiinţelor chimice, profesori cum ar fi Gh. Spacu, C.D. Neniţescu, I.G. Murgulescu, E. Angelescu, urmând unor iluştri predecesori (C.I. Istrati, N. Teclu, Ş. Minovici, Gh. Longinescu, L. Edeleanu, N. Teclu, P. Poni, E. Bacaloglu). Această tradiţie se perpetuează şi astăzi, numărul continuatorilor fiind semnificativ, iar numele lor cu puternică rezonanţă internaţională.
- Să revenim la domeniul de cercetare. Care sunt aplicaţiile concrete?
- Aplicaţiile sunt multiple. Domeniile medical şi farmaceutic sunt principalele beneficiare (dezvoltarea de medicamente noi, identificarea caracteristicilor legate de adsorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia acestora, identificarea bio-indicatorilor fiziologici, evaluarea echivalenţei terapeutice, evaluare toxicologică), fară însă a uita şi de aplicaţiile din domeniul medicinei/ chimiei legale (dozarea substanţelor de abuz, a drogurilor, a agenţilor de dopare, investigarea cazurilor de intoxicaţie sau otrăviri etc). Activitatea mea se referă în special la evaluarea echivalenţei terapeutice dintre produsele farmaceutice inovatoare şi cele generice.
- Şi legătura cu cercetarea fundamentală?
- Aplicaţia este totdeauna actuală, implică dinamism, concentrează multe resurse, aduce satisfacţii rapide. Abordarea conceptelor fundamentale este deseori aridă şi anevoiasă. În chimie, fundamentalul îţi poate oferi emoţii estetice (gândiţi-vă de pildă la arhitecturile moleculare complexe sau la traiectoriile agregatelor ionice într-un analizor de masă). Chiar nu sunt o persoană cu drept de opinie avizată despre cercetarea fundamentală, atâta vreme cât orientarea activităţilor mele este una de natură aplicativă. Încercăm însă, în limita posibilităţilor, evadări către subiectele de fond ale domeniului. Nu am folosit pluralul seniorial, ci am făcut o referire implicită la o echipă, echipa noastră, care include câţiva colegi din catedră, câţiva studenţi la master şi doctorat, câţiva foşti absolvenţi ai facultăţii, azi specialişti cu bună reputaţie activând în industria farmaceutică. Există şi o colaborare de aproape 13 ani cu producătorul de medicamente generice Labormed, care dovedeşte că sintagma integrării învăţământului, cercetării şi producţiei este şi altceva decât o lozincă de tristă amintire. Vorbesc despre această echipă, pentru că astăzi este aproape imposibil să exişti solitar în ştiinţă.
- Ce satisfacţii oferă o asemenea cercetare?
- Există în primul rând provocarea în sine. Apoi libertatea de a alege soluţii (mai ales acelea la care alţii nu s-au gândit). Şi mai apoi satisfacţia controlului deplin asupra unui instrument de lucru extrem de complex. În fond, spectrometria de masă acţionează ca ţâncul neascultător care sparge vasul de porţelan al mamei. El rupe moleculele în „cioburi“, în agregate ionice. Noi reconstruim întregul plecând de la fragmente. Sau evaluăm maniera în care molecula a suportat agresiunea. Nu e de mirare de ce jocul e atât de atractiv!
- Şi când nu sunteţi la facultate sau în laborator?
- Mă pasionează lumea minerală. Abordarea mea nu este una riguros ştiinţifică, ci mai degrabă una mijlocită estetic. Fără îndoială, este un univers al perfecţiunii şi, oricât ar părea de ciudată afirmaţia mea, al unicităţii. Nu în ultimul rând, am descoperit frumuseţea medaliilor. Tematica s-a impus de la sine: familia regală a României. E tributul meu de respect pentru aceia care au savârşit, prin concentrarea şi orientarea valorilor acestui neam, România modernă. O Românie pe care am pierdut-o şi pe care năzuim cu toţii s-o regăsim.
Eveniment Ieri, în sala „Mitiţă Constantinescu“ a Băncii Naţionale a Romåniei a fost lansat volumul „Opere“ de Traian Lalescu (1882-1929), membru post-mortem al Academiei Romåne, apărut la Editura Academiei Romåne, ediţie îngrijită de acad. Solomon Marcus, Smaranda Lalescu şi Traian Alexandru Popa. Manifestarea a fost organizată de Banca Naţională a Romåniei împreună cu Academia Romånă. Despre personalitatea şi opera marelui matematician au vorbit acad. Solomon Marcus, dr. Şerban Papacostea şi prof. Daniel Dăianu, membri corespondenţi ai Academiei Romåne, şi prof. univ. Şerban Strătilă, avånd ca moderator pe prof. univ. Virgil Stoenescu. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (3)
1. 11-02-2010 21:46
Felicitari!
Ar trebui sa faceti in mod constant interviuri cu membri ai Academiei Romane, romanii trebuie sa ii cunoasca si sa fie mandri ca au cercetori, intelectuali sobri, recunoscuti pe plan mondial si ar trebui sa ii cunoasca cu precadere pe acestia nu starletele analfabete genul arhicunoscut, Mircea Dinescu. Cunoscut prin imoralitate, impostura si agresivitate.
2. 12-02-2010 06:33
Felicitari!
SA DISPARA PAPAGALII SI AGRAMATII DIN PRESA. EXISTA OANENI EXCEPTIONALI IN ROMANIA CARE POT APAREA IN PRESA ADEVARATA. ANAGRAMATII SI PAPAGALII AU ABONAMENT PE VIATA LA TV VANTU SI antenele FELIX.
3. 12-02-2010 08:50
Felicitari si la mai multe!!!
Genial, pentru o clipa m-am simtit la BBC. Ma bucur ca abordati asemenea teme pe care mass-media romaneasca le evita in detrimentul scandalului, inculturii, si dezinformarii. Felicitari!!!
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
