Introducerea cuvântului rom/rrom în loc de ţigan şi crearea ambiguităţii lexicale - mai ales la nivel internaţional - roma/român şi romanes/româneşte, cu o concluzie „firească“ - România egal ţara romilor, a fost
aplicată românilor imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Sörös, cu sprijinul unor membri trecători ai Guvernelor de la Bucureşti. O primă dispută a fost legată de cuvântul „romi“ - cu un singur „r“ -, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu „rromi“, o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. Este de amintit că în anii 1995 limba cu care Sörös vroia să înlocuiască oficial ţigăneasca primise numele de „romalli“, formă care nici nu se putea declina şi care a fost înlocuită ulterior cu „romani“ şi varianta „rromani“. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost inventat numele de „romanes“. Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice şi, mai ales, ale autorităţilor din ţările afectate de valul de imigraţie şi/sau infracţionalitate ţigănească: rom/roma/român cu limba romanes/româneşte, comunitatea Romă cu ţara... România.
Apoi, cu concursul direct al lui Petre Roman, pe atunci ministru de Externe, s-a realizat oficializarea în cadrul instituţiilor de stat a denumirilor rom/rrom/român, cu titlu obligatoriu, deşi la nivel european avem doar simple recomandări în acest sens, venite din partea Consiliului Europei şi nu a Uniunii Europene. În acelaşi timp, confuzia rom-român pe plan european a dus până la situaţii ridicole. Astfel, o delegaţie oficială a fost împiedicată să intre într-un stat UE, înainte de aderare, pentru că pe paşaport prescurtarea ţării noastre era ROM. Acest fapt l-a determinat în 2002 pe secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor de la acea dată, Ion Antonescu, să solicite primului-ministru schimbarea prescurtării, cel puţin în paşapoartele noastre, ceea ce s-a şi îndeplinit, de atunci aceasta fiind ROU, pe criteriul apartenenţei la spaţiul francofonic. Însă acest lucru nu se poate realiza în toate domeniile. În multe alte nomenclatoare străine prescurtarea fiind şi azi aceeaşi: ROM. Prezentăm mai jos Memorandumul care a făcut ca această confuzie să se perpetueze până la identificarea românilor cu romii, indiferent dacă aceştia provin din Rusia, Bulgaria, Ungaria sau fosta Iugoslavie. Cazul recent, în care personalul Căilor Ferate Franceze avertizează asupra hoţiilor „românilor“, este elocvent.
Memorandumul prin care Petre Roman a transformat românii în romi pe plan internaţional
„Ministerul Afacerilor Externe al României
Nr. D2 / 1094 29.02.2000
Domnului Mugur Isărescu,
Prim-ministru al Guvernului României
Memorandum
De la: Petre Roman, ministru de stat,
Ministrul Afacerilor Externe
Tema: Termenii folosiţi pentru denumirea etniei romilor/ţiganilor
În ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe a fost confruntat cu o veritabilă campanie declanşată de unele asociaţii de romi pentru reconsiderarea oficială a poziţiei sale în privinţa recomandării pe care a făcut-o prin Memorandumul MAE nr. H03/169, din 31 ianuarie 1995, către primul-ministru, pentru utilizarea, în documentele oficiale, a termenului de «ţigan» în detrimentul celui de «rom», care de-abia începuse să se impună.
Preocuparea pentru acest Memorandum a fost manifestată şi de mediile internaţionale. Reprezentanţi ai Consiliului Europei, ai Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale internaţionale militante pentru drepturile omului au făcut referire, în discuţiile lor cu autorităţile române, la acest document. (...)
Având în vedere cele de mai sus, propunem folosirea, cu precădere, a termenului rrom în corespondenţa MAE, în paralel cu formulele alternative menţionate mai sus (Roma/Gypsies, Roms/Tsiganes, Roma and Sinti) în corespondenţă cu organizaţiile internaţionale care le utilizează.
Această propunere:
- răspunde presiunii exercitate de majoritatea asociaţiilor romilor din România pentru anularea Memorandumului - H(03)169/1995, contribuind la «stingerea» unui conflict artificial şi, mai mult, la construirea unor relaţii, pe baze parteneriale, cu ONG-urile care reprezintă această comunitate etnică;
- este rezultatul consultărilor dintre MAE şi o serie de specialişti în domeniu, organizaţii internaţionale (Consiliul Europei şi OSCE), instituţii naţionale (Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Avocatul Poporului) şi asociaţii ale rromilor.
Semnat: Petre Roman
Ministrul de Externe al României“.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
