O meserie veche de aproape 100 de ani, dar care a fost întreruptă pe o perioadă de 50 de ani în timpul regimului totalitar îşi găseşte acum, pe vremuri de criză, utilitatea, dar şi noi adepţi în Romånia. Este vorba despre meseria de detectiv
particular, care este practicată în Romånia şi de reprezentantele sexului frumos, ba chiar Asociaţia Naţională a Detectivilor Particulari din Romånia este condusă de către o femeie. Este vorba despre detectivul Maria Bumbaru, care din anii ‘90 , pasionată fiind de această meserie, a început să investigheze pe cont propriu informaţii privind viitori parteneri de afaceri, particularităţi ale pieţei şi diverse achiziţii. „În 1999, după ce cadrul legal al meseriei devenise puţin mai clar, am înfiinţat propria agenţie de detectivi în timp ce urmam şi cursurile de detectivi în Germania, care au durat doi ani. Apoi au urmat alte cursuri, perfecţionări, studii în Franţa, Austria, Spania şi continui să studiez“, după cum ne-a declarat Maria Bumbaru. În concepţia ei, a fi femeie într-o lume a bărbaţilor detectiv este în permanenţă provocator, de cele mai multe ori greu, uneori trist. „Este o provocare să capeţi respectul unor bărbaţi inteligenţi care îţi oferă încredere, te tratează egal şi te solicită ca pe un camarad cu potenţial real. Cel mai greu nu este să capeţi această încredere, ci să o menţii. Este însă trist cånd întålneşti ignoranţa făcånd pereche cu misoginismul, să fii contestată nu cu argumente, ci cu întrebări de genul «de ce ea?» «de ce o femeie..»?“, a explicat detectivul Maria Bumbaru.
„Pentru a fi un detectiv particular bun, în afară de inteligenţă, curaj şi alte calităţi descrise în cărţi, trebuie să fi cinstit cu tine, să înveţi să îţi cunoşti limitele, să fi pregătit să asculţi mult şi să vorbeşti puţin, să exprimi idei clare şi să te pronunţi numai în cunoştinţă de cauză, să înveţi permanent, să respecţi oamenii şi adevărul, să fi punctual, să ai o cultură solidă, să fi conştiincios, moral, bun“, a declarat Maria Bumbaru. Aceasta a precizat totuşi că a fi detectiv particular înseamnă să accepţi să trăieşti dintr-o muncă bazată pe rezultat, fără un program determinat, fără multe sărbători legale.
Maneliştii nu apelează la profesionişti
Romånii apelează la detectivi particulari, însă există două categorii de romåni şi două categorii de detectivi. Astfel, „romånii care citesc un anume tip de ziare, vizionează anumite emisiuni şi ascultă manele vor să scormonească în viaţa partenerului şi mai ales să-şi facă singuri dreptate, vor scandal. Atunci îşi vor da întâlniri pe la metrou, în cafenele, în locuri obscure. Se vor întålni cu „aşa-zişii“ sau „autointitulaţii“ detectivi cu o şapcă pe ochi, måinile în buzunare, misterioşi în stilul lor, care lucrează pe cåteva sute de lei „la negru“. Oamenii de afaceri romåni încă nu ştiu care ar fi locul şi rolul unui detectiv în firma lor. Sunt puţini aceia dispuşi să investească în consilierea de specialitate a unui detectiv, în verificarea partenerilor de afaceri. Cum sunt şi puţini detectivi specializaţi în aceste domenii, a precizat expertul. De altfel, potrivit Mariei Bumbaru, şi avocaţii ar putea folosi serviciile unor firme de detectivi particulari pentru că multe cauze sunt pierdute deoarece lipsesc martori, documente, dovezi. „Firmele străine de avocatură angajează întotdeauna serviciile detectivilor. Casele mari de avocatură lucrează cu detectivi şi nu de puţine ori detectivii lucrează cot la cot cu apărătorii pentru cåştigarea cauzei. Mulţi detectivi au studii de drept, studii economice şi chiar expertize în anumite domenii. Alţii au condus servicii de investigaţii mulţi ani, au lucrat în domeniul cercetărilor penale sau economice“, a declarat expertul.
Criza a intensificat activitatea detectivilor particulari
În contextul crizei economice s-a intensificat activitatea detectivilor, deoarece acolo unde pot fi identificate căi de scurgere a banilor s-a cerut prezenţa acestui tip de specialişti. Informaţii despre detectivi se pot obţine peste tot în lume de la asociaţii profesionale. „Acestea sunt caracterizate printr-un cod etic şi mai ales printr-o riguroasă selecţie a membrilor. Au comisii de etică şi disciplină şi sancţionează abaterile de la aceste norme şi totodată au şi stagii de pregătire“, a precizat detectivul Maria Bumbaru. Iar unul dintre primele lucruri pe care un client ar trebui să-l verifice este licenţa firmei emisă de IGPR. „Clienţii trebuie să ştie că se încheie «obligatoriu» un contract de lucru şi se emite factură şi chitanţă pentru suma încasată. De asemenea, vor primi un Raport cu rezultatele investigaţiei. Detectivul bun este acela care răspunde la telefon, are un program de primire a clienţilor, are o capacitate de reacţie la solicitare. Aceia care scot prea mult în evidenţă realizările lor, aşa-zisele lor legături de «prietenie» cu poliţia sau alte autorităti, care fac prea des apel la fosta carieră sau care se laudă cu diverşi clienţi trebuie categoric evitaţi“, a explicat detectivul.
Preţurile sunt un alt indiciu: cele mici ascund servicii proaste, improvizaţii. Este imposibil ca o investigaţie bună, care presupune câteva zile de lucru, cel puţin două mijloace auto, documentare video-foto, să fie făcută în schimbul a 1000 lei. Tarifele normale sunt începånd cu 30 euro/oră şi ajung pånă la 45 euro/oră, a explicat Maria Bumbaru.
A descoperit o fraudă de peste 5 milioane de euro şi a salvat vieţi
„În cariera mea am notat peste 600 de cazuri. Unele uşoare, altele cu peripeţii şi umor, dar cele mai multe grele. Unul dintre acestea s-a petrecut acum cåţiva ani, cånd a trebuit să investighez activitatea unui manager de companie. Era cetăţean străin şi administra o companie mixtă romåno-italiană. Partea italiană a dorit să construiască o fabrică aşa că administratorul a fost implicat în achiziţionarea terenului, proiect, avizări, angajarea constructorului etc. La un moment dat, în urma unei simple analize financiare, s-a observat o creştere a costurilor. Astfel, în baza contractului de consultant şi investigaţii pe care îl aveam încă de cånd partea italiană a investit în Romånia am demarat o investigaţie. Am lucrat timp de doi ani şi am descoperit că fratele iubitei managerului era agent imobiliar şi, împreună, cu acesta au pus la cale achiziţionarea terenului la un preţ de 8 ori mai mare decåt realitatea. Apoi şi-au înfiinţat nişte firme «căpuşă» şi au contractat proiectarea, studiile de fezabilitate, furnizarea de materiale de construcţii, etc. În total am descoperit 18 astfel de firme. În final, managerul a fost tras la răspundere şi pus să plătească în Italia paguba care s-a cifrat la aproximativ 5 milioane de euro şi toate bunurile pe care le-am identificat au fost puse sub sechestru, iar persoanele implicate au fost chemate să răspundă în faţa instanţelor“, ne-a declarat detectivul.
Un alt caz care merită menţionat a fost acela cånd detectivul Maria Bumbaru a salvat viaţa unui cuplu de bătråni. „Bătrånii, cetăţeni străini, de origine romånă, plecaseră de zeci de ani din ţară. Aveau pensii foarte bune şi vårste venerabile: 80 şi 85 de ani. Deoarece erau bolnavi, conform legilor ţării respective, pensia le era administrată de un avocat. Una din rudele lor care locuia în Romånia s-a gåndit să îi ia din ţara respectivă, să îi aducă în satul unde locuiseră cåndva în casa care acum aparţinea acestei rude şi să îşi însuşească banii de pe carduri, aproximativ 20.000 de euro şi în jur de 6.000 pe care bătrânii îi primeau lunar. Bătrånii erau bolnavi şi supuşi unui tratament special.Viaţa lor depindea de timpul în care îi găseam şi administrarea tratamentului. Avocatul din ţara respectivă a pornit o acţiune de investigaţii, a angajat detectivi care au dat de o urmă care ducea în Romånia şi aici au contractat agenţia mea. I-am găsit pe cei doi în condiţii inumane, însă cu ajutorul medicilor am reuşit să-i salvăm. La această acţiune au participat mai mulţi detectivi, inclusiv fete, care şi-au demonstrat eficienţa“ a precizat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari.
În momentul de faţă se conturează un proiect alături de detectivi particulari şi, împreună cu Inspectoratele de muncă şi Casele de asigurări, pentru a-i depista pe cei care primesc ajutor de şomaj, dar lucrează la negru, pentru cei care sunt pensionaţi medical, dar lucrează de asemenea fără forme legale şi nu în ultimul rånd pe angajaţii care au concedii medicale prelungite şi care muncesc sau pur şi simplu duc o viaţă cåt se poate de „sănătoasă“, ne-a declarat detectivul Maria Bumbaru.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
