Milioane de şomeri, firme în faliment, importurile în creştere... Televiziunile de ştiri zugrăvesc oră de oră un portret în negru al economiei româneşti. Până şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a speriat de modul în care televiziunile
prezintă situaţia economică a României.
Dincolo de goana după rating, dezbaterile care duc în derizoriu nişte teme serioase creează sentimente negative în rândul populaţiei. Dacă guvernatorul BNR e gata să emigreze când aude discursul public pesimist, ce efect are acesta asupra cetăţeanului obişnuit?
De câteva zile, subiectul favorit al televiziunilor este evoluţia şomajului. Se vorbeşte despre creşteri record, milioane de oameni disponibilizaţi. Nici nu îţi mai vine să cauţi ceva de muncă atunci când „analiştii“ din studiourile televiziunilor îţi spun că nu ai nicio şansă.
Rata şomajului, ajunsă în februarie la 8,3%, este prezentată catastrofic, dar nu se fac comparaţii cu anii trecuţi sau cu situaţia din alte state europene.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului a crescut în luna februarie la 8,3%, faţă de 8,1% în luna precedentă.
Situaţia nu este roz, dar nici nu vine sfârşitul lumii! România a trecut peste situaţii mult mai grele după ‘89.
Spre comparaţie, în februarie 1994 rata şomajului ajunsese la 11, 4%, iar în februarie 1995 era 11,1%. În februarie ‘96, a scăzut la 10,1%, iar în februarie ‘97 era 7,5%.
Şomajul a crescut din nou în februarie ‘98 la 9,7%, pentru ca în aceeaşi lună a lui 1999 rata şomajului să ajungă la 12%. În februarie 2000, urcase la 12,5 şi după scăderea la 10,7% de anul următor, în cea de-a doua lună a lui 2002 procentul ajunsese la 13,4.
De precizat este şi faptul că în acea perioadă indemnizaţia de şomaj era foarte mică, o sumă nesemnificativă, cu care într-adevăr nu te puteai descurca până la găsirea unui nou loc de muncă.
Acum sunt şomeri care stau acasă şi primesc chiar 2000, 3000 sau chiar 5000 de lei.
Legea somajului prevede că ajutorul de somaj este egal cu 75% din salariul minim, adică 450 de lei în acest an. La această sumă se adaugă un procent din media veniturilor din ultimul an lucrat în funcţie de vechime. Astfel, în cazul unor şomeri care au vechime, au ocupat funcţii de conducere sau care au fost concediaţi cu plata unor salarii compensatorii, ajutorul de şomaj ajunge la câteva mii de lei. Potrivit ANOFM, cel mai mare ajutor este de 5.316 lei lunar.
Letonia - 23%, Spania - 19%
Dacă ne uităm şi la situaţia celorlalte ţări europene vedem că dracul nu e chiar aşa de negru.
Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), rata şomajului în zona euro (EA 16) a ajuns în ianuarie 2010 la 9,9%. Comparativ, în luna ianuarie 2009 rata şomajului în zona euro se situa la 8,5%.
În cazul Uniunii Europene, rata şomajului a ajuns în luna ianuarie 2010 la 9,5%, la fel ca în decembrie 2009. În luna ianuarie 2009, rata şomajului în UE 27 se situa la 8%.
Potrivit Eurostat, comparativ cu decembrie 2009, numărul şomerilor a crescut cu 136.000 în UE şi cu 38.000 în zona euro. Comparativ cu ianuarie 2009, numărul şomerilor a crescut cu 3,802 milioane în UE şi cu 2,204 milioane în zona euro.
Cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Olanda (4,2%) şi Austria (5,3%), la polul opus situându-se Letonia (22,9%) şi Spania (18,8%).
Cea mai redusă creştere s-a înregistrat între trimestrul patru din 2008 şi trimestrul patru din 2009 în Germania (de la 7,2% la 7,5%), Luxemburg (de la 5,4% la 5,9%) şi Belgia (de la 1,5% la 8%), iar cea mai ridicată în Letonia (de la 12,3% la 22,9%), Lituania (de la 6,4% la 14,6%) şi Estonia (de la 7,6% la 15,5%).
Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, toate cele 27 de state membre UE au raportat o creştere a ratei şomajului.
„Faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, rata şomajului este mai mică în România, dar trebuie să ţinem cont şi de faptul că mulţi români lucrează în afara graniţelor“, a declarat pentru „Curentul“ Lucian Anghel, economist-şef BCR. Acesta a precizat că rata şomajului este un indicator economic foarte important, mai important decât Produsul Intern Brut (PIB).
Anghel nu este însă de acord cu modul alarmist în care este prezentată evoluţia şomajului în spaţiul public.
„Este clar că sentimentul negativ influenţează consumul, iar economia românească se bazează pe consum. Şi pe export, într-o mică măsură, dar mai ales pe consum. Situaţia nu trebuie prezentată alarmist“, a spus Anghel.
Drobul de sare
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat zilele trecute că discursul public pesimist dăunează economiei, iar bancherii nu vor da credite când există o atmosferă „neagră“ şi perspective de şomaj.
„Vrem să ieşim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simt în jurul lor este neagră şi mai este şi tot şomajul ăsta“, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR consideră că România are nevoie în prezent, în primul rând, de dezbateri serioase pe teme economice şi financiare, criticând practica discuţiilor televizate care duc aceste teme în derizoriu.
„Se practică un fel de sport naţional, de ghiceală, cât va fi creşterea economică, inflaţia. Este extrem de important ca discuţiile pe aceste teme să fie serioase“, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul a avertizat că dezbaterile de la televiziune nu sunt doar o chestiune de rating, creează impresii, induc idei.
„Nu e cazul să ne ambalăm, suntem în direcţia bună. Se văd efectele unui program serios, cum este cel cu FMI. Dobânzile sunt în scădere, s-au înjumătăţit într-un an şi continuă să scadă. Cursul de schimb a evoluat bine în ultimele două luni. De la perspectiva din decembrie de 4,6 lei/euro, acum suntem îngrijoraţi să nu se aprecieze prea mult“, a spus Isărescu, adăugând că atunci când se uită la televizor mai că îi vine să emigreze.
Ajutor în funcţie de vechime
Perioada pentru care se acordă ajutorul de şomaj este de şase luni, pentru un stagiu de cotizare de până la cinci ani, de nouă luni, pentru cei care au o vechime între cinci şi 10 ani şi de un an pentru cei cu o vechime peste 10 ani. Pe toată această perioadă, beneficiarii primesc lunar o indemnizaţie egală cu 75% din salariul minim, la care se adaugă un procentaj din media salariilor din ultimul an lucrat, în funcţie de vechime. Astfel, pentru o vechime de cel puţin trei ani se adaugă 3% din veniturile anterioare, pentru cinci ani vechime primeşti în plus 5%, pentru un stagiu de cotizare de zece ani se acordă 7%, iar pentru o vechime de peste 20 de ani, ajutorul de şomaj creşte cu 10% din media veniturilor din ultimul an.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
