Cu excepţia adolescenţilor de astăzi, cred că mai toţi romånii au rås, pe vremuri, la filmele cu Mircea Diaconu, un actor talentat, dar nu genial. În vremurile cånd priveam „Buletin de Bucureşti“, nu m-am gåndit că
voi ajunge să råd şi de politicianul Mircea Diaconu. Din păcate şi pentru el, şi pentru noi, simpaticul actor Mircea Diaconu s-a transformat peste noapte într-un politician frustrat şi total antipatic. Ajuns în politică pe valurile uninominalului, cånd PNL căuta persoane cu notorietate care să compenseze lipsa de susţinere a partidului în teritoriu, Mircea Diaconu se chinuie de peste un an încoace să ne demonstreze că este politician. Rolul pe care-l joacă acum în politică i se potriveşte ca nuca-n perete şi, astfel, am ajuns să ne fie antipatic cu desăvårşire. Bulversat şi el de schimbarea scenei, Mircea Diaconu gafează adesea, punåndu-se în situaţii aflate la limita ridicolului. Aşa s-a întamplat şi ieri, cånd trebuia să voteze alături de PNL şi PSD, dar a votat cu PD-L şi UDMR. Explicaţia pentru votul său merită toată atenţia: „De dimineaţă mi-am pus în cap un singur lucru pe ziua de azi: «Nu», pentru că mi se pare o forţare fără seamăn, această piesă jucându-se deja. (...) Sculându-mă de dimineaţă cu «Nu» în cap, când s-a votat ordinea de zi, din greşeală am votat împotrivă“, a explicat actorul, extrem de iritat că a dat cu båta-n baltă tocmai atunci cånd partidul avea nevoie de votul lui. Probabil Diaconu şi-a adus aminte că liberalii i-au acordat chiar o dispensă de vechime pentru a putea ajunge vicepreşedinte, iar el nu e capabil să se concentreze pentru un vot banal privind ordinea de zi. Mult mai uşor era cu siguranţă pe scenă sau la filmări, unde chiar dacă mai uita o replică, putea uşor să improvizeze. Cu votul şi cu politica e mai greu, semn că, în Romånia, politicienii pot să fie actori desăvårşiţi în piaţa publică, în timp ce actorii eşuează ca nişte saltimbanci pe scena politică.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
