Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită la 15 martie, a fost întotdeauna, după ‘90, un prilej de tensiuni provocate în special de emoţii cu tentă separatistă din partea etnicilor maghiari din Romånia. Şi în acest an, etnicii maghiari
concentraţi în centrul ţării, în oraşe ca Tårgu Mureş sau Tårgu Secuiesc, au fost aţåţaţi de politicieni maghiari de a adera orbeşte la aceeaşi idee obsedantă care li se serveşte consecvent de mulţi ani, cum că autonomia le va aduce „libertate“. În acest context se ridică întrebarea: sunt ei prizonierii cuiva? Bineînţeles că astfel de inflamări nu fac decåt să agite spiritele în råndul secuilor care, aproape instinctiv, îi votează de fiecare dată în speranţa unui trai mai bun deşi sunt ţinuţi tocmai de liderii lor locali maghiari într-o sărăcie lucie.
Mai grav este faptul că înalţi demnitari ai statului romån, precum ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, mărşăluiesc pe străzile Clujului alături de reprezentanţi ai unor organizaţii extremiste (unele chiar interzise în Ungaria) precum „Noua Gardă Maghiară“ şi „64 de comitate“ care au afişat mesaje antistatale precum „Ţinutul Secuiesc nu-i România“.
Libertate cu tunul
Acelaşi lucru l-a făcut şi un alt membru al Guvernului Romåniei. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, prezent la ceremonia de dezvelire a unui tun turnat de Gabor Aron, a declarat că acesta reprezintă „simbolul speranţei şi încrederii în forţa idealurilor“. „Cei care cred în libertate, cei care au încredere în ceea ce vor, vor reuşi. În noiembrie 1848, când nu mai era nicio speranţă de a lupta mai departe, Gabor Aron a avut încredere şi credinţă şi în două săptămâni a reuşit să pună în funcţiune o fabrică şi să facă tunuri. Cred că aceasta este cea mai importantă semnificaţie a tunului - dacă vrem, dacă credem în ceva, vom reuşi“, a afirmat Kelemen Hunor. Ministrul Culturii nu s-a ferit să declare că autonomia Ţinutului Secuiesc „va fi“. În obişnuita sa retorică, europarlamentarul „romån“ Laszlo Tokes, portavocea iredentismului maghiar la Bruxelles, a afirmat că funcţionarii publici care lucrează în ţinutul secuiesc, respectiv în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ar trebui să cunoască în mod obligatoriu limba maghiară. „Sunt idei foarte sănătoase, foarte bune ca limba maghiară să devină limbă oficială pe pământul natal, multisecular, milenar al maghiarilor. Este ceva firesc“, a spus în retorica sa obişnuită pastorul reformat. Acesta nu a uitat să facă referire şi la misiunea sa divină legată de autonomie. „Autonomia nu este dată de la diavol şi nicicum nu sunt îndreptăţite prejudecăţile care înconjoară autonomia“. Pe aceeaşi linie cu colegii săi separatişti s-a aflat şi consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs, care a declarat ieri, la Hotnews, că ar „elimina sintagma de stat naţional din Constituţie“, o declaraţie de-a dreptul halucinantă pentru postul de consilier la Cotroceni pe care îl ocupă. „Acel (cuvånt) naţional nu-şi are locul într-o constituţie din secolul XXI. Să fie clar, nu e corect, nu e bine“, a comentat consilierul prezidenţial.
Mesajul Budapestei
Dacă anul trecut, preşedintele ungar Laszlo Solyom venea să agite apele în råndul secuimii stårnind un scandal de proporţii, anul acesta, şeful statului maghiar a mers în pelerinaj în Serbia. În locul său, purtătorul de mesaj separatist a fost ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, care a declarat, ieri, în timpul manifestării de marcare a Revoluţiei ungare de la 1848, organizată la statuia poetului Petoffi Sandor din Târgu Mureş de Partidul Civic Maghiar, că nu peste mult timp ideea autonomiei în România va primi un cadru legal. „Cea mai mare plăcere este că ideea autonomiei începe să se contureze şi sunt sigur că nu peste mult timp va prinde şi contur legislativ“, a declarat ambasadorul.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
