In memoriam: Acad. Nicolae N. Constantinescu (1920-2000)
Acad. Nicolae N. Constantinescu ar fi împlinit, în aceste zile, 90 de ani şi, la trecerea a zece ani după stingerea din viaţă, personalitatea sa a fost omagiată
de cei cărora le-a fost profesor, colaborator, prieten sau mentor în cadrul unei sesiuni ştiinţifice organizate de Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie. În deschidere, acad. Iulian Văcărel afirma: „La capătul unei vieţi caracterizate prin muncă neobosită, rigoare ştiinţifică, devoţiune şi umanism ne-a lăsat o moştenire care merită cunoscută, învăţăminte preţioase care trebuie să fie reţinute şi îndemnuri care trebuie transpuse în practică“. Mai multe am putut afla din comunicările susţinute de acad. Iulian Văcărel, acad. Radu Voinea, prof. Vasile Bozga, prof. Maria Mureşan şi lect. Mariana Lupan, şi dr. Ioan Erhan, director onorific al cotidianului „Economistul“. Dintru început s-a remarcat faptul că acad. N.N. Constantinescu a considerat că omul este în centrul preocupărilor economice. În „Învăţăminte ale tranziţiei economice în România“, sublinia: „Omul trebuie să fie în acelaşi timp şi scopul şi mijlocul în preocupările ştiinţei economice, iar aceasta este necesar să fie şi etică. În consecinţă, judecarea faptelor şi categoriilor economice, a politicilor economice nu poate eluda ideea de dreptate, iar din acest punct de vedere judecarea mişcării societăţii nu poate avea loc cu ochii închişi“. În ultimul deceniu de viaţă, acad. N. N. Constantinescu a întreprins ample analize privind tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă, publicând lucrările: „Dilemele tranziţiei la economia de piaţă“, „Reforma economică în folosul cui?“, „Reformă şi redresare economică“, „Învăţămintele tranziţiei economice în România“. Poziţia sa critică faţă de unele aspecte ale tranziţiei a fost exprimată într-o serie de scrisori adresate preşedintelui de atunci al României, guvernului, parlamentului, partidelor politice, făcând şi o serie de propuneri. Acad. Iulian Văcărel a enumerat principalele aspecte dintre care am reţinut: „Formele de proprietate nu se pot schimba în bine decât dacă se ţine seama de criteriile de eficienţă economică, eficienţă socială şi eficienţă ecologică, precum şi de concluziile revoluţiei manageriale ce s-a produs în lumea dezvoltată. La noi, privatizarea a devenit un scop în sine, în loc să constituie un mijloc de eficientizare a activităţii economice“. Anii au trecut şi „la rezultatele slabe ale tranziţiei prost gestionate s-au adăugat altele şi mai dezastruoase, determinate de criza economică şi financiară mondială, care au afundat economia României într-o recesiune mai severă decât în alte ţări din lume“. Vasta activitate ştiinţifică a acad. N. N. Constantinescu a cuprins şi preocupări privind teoria economică, istoria economiei naţionale şi istoria gândirii economice, de teoria ecosistemelor, metodologia cercetării economice, tranziţia la economia de piaţă, reforma economică ş.a. Prof. Vasile Bozga a făcut ample referiri la istoria economiei naţionale ca „sursă ce alimentează generalizările de ordin teoretic, tot aşa cum conceptele teoretice, odată descoperite şi puse în evidenţă, devin instrument ce călăuzeşte şi ordonează din interior cercetarea istorico-economică propriu-zisă, permiţând decantarea a ceea ce constituie esenţial sau comun de ceea ce reprezintă particularitate a dezvoltării într-o epocă sau alta“. Sub acest aspect, au fost evidenţiate: crearea disciplinei de istorie economică în învăţământul economic superior; elaborarea a numeroase lucrări distincte sau ample capitole şi studii de istorie economică; creator al cercurilor ştiinţifice studenţeşti de istorie economică şi manager al cercetării ştiinţifice de specialitate. Cum a reuşit să facă faţă numeroaselor solicitări de om de ştiinţă şi profesor? Pentru acad. N. N. Constantinescu, „legea economiei de timp nu era un concept abstract, ci o regulă de conduită cotidiană. Se afla aproape permanent într-o stare de «laborator»... munca era pentru el suprema valoare, dar şi o supremă satisfacţie“. Intitulată „Acad. N. N. Constantinescu - un senior al istoriei economiei româneşti“, comunicarea prezentată de prof. univ. Maria Mureşan şi lect. univ. Mariana Lupan s-a concentrat pe două lucrări de referinţă - „Acumularea primitivă a capitalului în România“ şi „Istoria economică a României“. Acumularea primitivă a capitalului este prezentată ca un proces complex a cărui cunoaştere constituie „o necesitate de prim ordin pentru cunoaşterea devenirii economiei româneşti“, iar „necunoaşterea ei poate deveni păguboasă pentru generaţiile viitoare“. Elaborată în această perspectivă, lucrarea are şi un caracter interdisciplinar, realităţile româneşti fiind studiate în contextul istoriei europene şi universale, cu reliefarea interdependenţelor şi sublinierea forţelor care au acţionat în direcţia progresului, ca şi cele care au avut un rol de frenator. Esenţializând, particularităţile acestui proces în ţara noastră „sunt legate de apariţia târzie a statului unitar român, iar dominaţiile străine ori jocurile politice ale puterilor înconjurătoare au dăunat intereselor româneşti, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung“. Au mai contribuit nesiguranţa politică, nesiguranţa vieţii şi a averilor, care au făcut ca „imensele averi acumulate pe teritoriile româneşti să fie trecute peste graniţe fără echivalent, adică au fost consumate şi nu investite“. Urmând îndeaproape acest proces, acad. N. N. Constantinescu observa că, deşi Primul Război Mondial a adus pagube uriaşe, „formarea statului unitar naţional român constituia o consfinţire statală şi a marii pieţe naţionale româneşti, deschizând totodată economiei noastre un drum comun favorabil de dezvoltare pe toate planurile“. Acad. N.N. Constantinescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1974 şi titular în 1990, iar între 1990-1994 a fost secretar general al acestui for de ştiinţă şi cultură. Acad. Radu Voinea l-a evocat pe cel omagiat „aşa cum l-a cunoscut“, reliefând deosebitele sale calităţi intelectuale, cele de organizator al procesului de renaştere al Academiei Române şi integritatea sa morală exemplară. La acestea, dr. Ion Erhan a adăugat şi contribuţia la editarea cotidianului „Economistul“, amintind de cele trei cerinţe la care trebuia să răspundă „cu sfinţenie“: să nu publice materiale care lezează, în vreun fel, interesul naţional; să nu îngăduie, în nicio formă, atacul la persoană; să slujească afirmarea eleganţei limbii române şi formarea culturii economice.
Noi membri ai Academiei Române În cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române din 30 martie au fost aleşi, prin vot secret, noi membri ai Academiei Române: Membri titulari * Prof. univ. dr. Horia Colan - Secţia de Ştiinţe Tehnice * Prof. univ. Ioan-Aurel Pop - Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie * Prof. univ. dr. Octavian Popescu - Secţia de Ştiinţe Biologice Membri corespondenţi * Dr. doc. Andrei Avram - Secţia de Filologie şi Literatură * Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu - Secţia de Filologie şi Literatură * Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu - Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie * Prof. univ. dr. Romeo Ştefan Belea - Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual * Şerban Sturdza - Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual * Prof. univ. dr. Ioan I. Bucur - Secţia de Ştiinţe Geonomice * Prof. univ. dr. Dan Dubină - Secţia de Ştiinţe Tehnice Membri de onoare * Prof. univ. dr. Gheorghe Dolgu - Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (2)
1. 09-04-2010 06:40
Marx si Engels !
NN Constantinescu a fost produsul de virf al socialismului stiintific . Si asta a predat a ASE . Daca nu ma insel Academia Romana este ultimul stindard al socialismului revolutionar . Nu am auzit sa fi murit sau retras Ionescu C Gulian . Nu stiu la ce mai foloseste aceasta Academie cu schelet socialist . Iata unde se scurg de pomana o gramada de bani .Romaniei si poporului nu i foloseste la nimic aceste minti indoctrinate .
2. 13-07-2010 23:42
intrebare
Lect. univ. Mariana Lupan este cea de la Universitatea din Suceava?
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
