„Academia este gata să colaboreze cu toate forţele pentru promovarea ştiinţei şi culturii în România“
Convorbire cu acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române
- Faptul că aţi fost reales preşedinte al Academiei Române reflectă aprecierea pentru activitatea dumneavoastră din mandatul trecut şi, în egală măsură, pentru proiectul managerial pentru următorii patru ani. Sunteţi perseverent în promovarea cercetării de excelenţă. Cum apreciaţi ce s-a făcut, sub acest aspect, în aceşti patru ani? Se putea face mai mult?
- Cercetarea de excelenţă în Academia Română se concretizează în lucrări majore, importante pentru cultura românească, precum „Dicţionarul - Tezaur al Limbii Romåne“ (în 37 volume, operă terminată în 2010 după mai bine de un secol de eforturi), Tratatul de Istorie a Românilor (completat cu volumul 9 şi care se reia cu volumele 1 şi 2 aflate sub tipar), Dicţionarul General al Literaturii Române (complet în şapte volume), iniţierea unei Enciclopedii a României - ca să amintim doar din câteva proiecte importante ale institutelor socio-umane. Cercetătorii din institutele de matematică, de ştiinţe fizico-chimice, de ştiinţe ale vieţii şi pământului sunt cu fiecare an tot mai prezenţi în literatura ştiinţifică internaţională. Monitorizările internaţionale arată o creştere constantă a numărului de articole ştiinţifice publicate de cercetătorii din Academie şi mai ales o creştere semnificativă a numărului de citări ale acestor lucrări în literatura internaţională. Granturile obţinute de unele institute prin competiţie internaţională, cu finanţare de la Uniunea Europeană, de asemenea, susţin această afirmaţie. Desigur, se putea face mai mult, dacă toate institutele ar fi preocupate în aceeaşi măsură de creşterea vizibilităţii lor pe scena ştiinţei internaţionale.
- Care credeţi că sunt punctele din proiectul dvs managerial care au obţinut aprobarea marii majorităţi a membrilor Academiei?
- Îmi este greu să apreciez. Probabil, ideea că şi în viitor conducerea va fi deschisă la iniţiative şi propuneri menite să asigure îndeplinirea în bune condiţii a obiectivelor rezultate din misiunea Academiei Romåne ca for de consacrare, ca actor performant în cercetarea românească şi ca participant activ în viaţa societăţii. Academia nu se implică în politică, dar este gata să colaboreze cu toate forţele politice, cu autorităţile statului şi cu societatea civilă în promovarea ştiinţei şi culturii în România.
O prioritate constantă - promovarea cercetării de excelenţă
- Cum se poate face excelenţă în Academia Română în timp de criză, când bugetul alocat cercetării este aşa cum este?
- Banii sunt importanţi, dar excelenţa depinde înainte de toate de oameni, de competenţa, talentul, ideile şi priceperea lor. Cred că din acest punct de vedere Academia Română este bogată.
- Putem spune pe drept cuvânt că, în ultimii ani, Academia s-a întinerit. Se poate face mai mult pentru promovarea tinerilor şi ce vă propuneţi?
- Se fac eforturi pentru întinerirea Academiei Române, iar secţiilor de specialitate (singurele care decid în propunerea pentru alegerea unor noi membri de înaltă calitate) le revine principalul rol în acest sens. În ultimul timp, au fost primiţi în Academia Română mai mulţi membri tineri. În alte ţări (Austria, Olanda, Germania etc) s-au creat aşa-numite „academii tinere“, anexe ale academiilor tradiţionale, care primesc tineri cercetători cu performanţe deosebite, cu vârsta până la 45 ani, din care se vor recruta viitorii academicieni. Există şi iniţiativa creării unei „Academii Europene de Tineret“. Urmărim cu atenţie această idee.
- S-a discutat mult despre patrimoniul Academiei Române, şi în mass-media au apărut unele articole critice, chiar răuvoitoare. Care este, în linii generale, situaţia reală a patrimoniului, despre care unii spun că ar fi „imens“?
- Patrimoniul recuperat este important, dar încă nu a adus Academiei venituri extraordinare. Unele proprietăţi (de exemplu muzeele) implică mai mult cheltuieli decât câştiguri. Este o exagerare să credem că se pot obţine venituri „imense“ pe această cale. Mai importante sunt (din punctul de vedere al magnitudinii lor) finanţările din surse europene pe bază de competiţie, iar aici putem vorbi deja de milioane de euro câştigate prin unele proiecte. Averea Academiei este încă departe de şansa de a oferi asemenea sume.
- În ce fel va fi valorificat acest patrimoniu?
- Patrimoniul trebuie valorificat raţional şi inteligent pentru satisfacerea nevoilor Academiei. Sunt clădiri de reabilitat, este nevoie de aparatură, de asigurarea surselor de documentare ştiinţifică (foarte costisitoare), de sume pentru premii, burse etc.
EVENIMENT
În ziua de 21 aprilie, ora 11.00, în aula Academiei Române, va avea loc şedinţa festivă organizată cu prilejul publicării ultimului volum (37) din „Dicţionarul - tezaur al limbii române“.
Program
* Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române; * Acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, redactor responsabil al „Dicţionarului - tezaur al limbii române“; * Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură; * Dr. Monica Busuioc, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din Bucureşti; * Dr. Elena Comşulea, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj Napoca; * Dr. Gabriela Hagea - Institutul de Filologie Română „Al. Philippide“ din Iaşi. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (1)
1. 15-04-2010 20:02
o mare pierdere a ACADEMII ROMANE
PACAT CA ATI PIERDUT UN MARE OM MARE CARACTER CU MULTE CONOSTINTE IN TOATE SFERELE IL NUMESC AICI PE TRAIAN BASESCU ACADEMIA ROMANA PRIN REFUZUL SAUDE A FI PRIMIT IN RANDURILE EI A SUFERIT O PIERDERE URIASA. :cry :cry :cry :cry :cry
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
