Două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate au fost declarate neconstituţionale în data de 14 aprilie, fiind admise parţial o serie de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în cazul Şerban
Brădişteanu, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Curtea Constituţională. Decizia Curţii aminteşte de decizia aceloraşi judecători de a amputa şi atribuţiile CNSAS. Astfel, două instituţii importante pentru asanarea morală şi materială a politicii româneşti au fost parţial anihilate. Avocata Alice Drăghici a declarat că în fapt decizia CC reduce efectiv activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate.
„ANI va deveni un fel de depozit al declaraţiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze şi să depoziteze declaraţiile de avere şi să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună.“, a explicat avocata.
Pe de altă parte, Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice Române, a opinat: „Această decizie este o ruşine, care nu poate fi egalată decât de decizia aceleiaşi Curţi cu privire la declararea neconstituţională a legii de funcţionare a CNSAS. Reţeta este simplă: atunci când instituţiile încep să funcţioneze şi ajung la nume mari, intră în scenă Curtea Constituţională, care desfiinţează instituţiile-problemă. În cazul de faţă, Alice Drăghici a încercat să rezolve dosarul clientului ei prin intervenţii la inspectorul de integritate şi, pentru că n-a reuşit, a apelat la Curtea Constituţională“. Capitolele care au fost declarate neconstituţionale sunt I şi VI din Legea 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANI.
Comisia Europeană a lăudat-o pe ANI
Ultimul raport al Comisiei Europene pe justiţie aprecia ANI ca fiind o instituţie funcţională şi care are rezultate încurajatoare. „Instanţele au confirmat constatările privind averile nejustificate în două cazuri, dispunând confiscarea unor bunuri importante. Aceste decizii pot face obiectul unui recurs. Deciziile în alte patru cazuri de confiscare nu au fost formulate deocamdată. De asemenea, Agenţia a trimis un număr important de cazuri procurorilor în vederea urmăririi penale, precum şi diferitelor autorităţi pentru demersuri disciplinare“, susţinea raportul. „În instanţe, ANI a apărat, în mod consecvent, constatările sale cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese. În prezent, Agenţia şi-a stabilit nivelul interimar de personal şi ar trebui să fie deplin operaţională de îndată ce sistemul informatic de prelucrare a declaraţiilor de avere şi interese va fi complet implementat în 2010. Toate declaraţiile de avere şi interese primite în 2009 sunt accesibile publicului prin intermediul unui portal de pe site-ul Internet al ANI“, se arăta în document.
Aprecierile europenilor nu coincid însă cu cele ale politicienilor români, care s-au simţit ameninţaţi de această instituţie şi au făcut aproape totul pentru a o discredita. Să nu uităm că ANI verifica dosare importante de miniştri şi de lideri politici. Printre ultimele nume anunţate sunt Marian Vanghelie, Corneliu Vadim Tudor, precum şi o serie de senatori aflaţi în stare de incompatibilitate.
Guvernul trebuie să dea o ordonanţă de urgenţă
Specialiştii în drept constituţional consultaţi de ziarul „Curentul“ ne-au declarat că decizia Curţii Constituţionale are, probabil, la bază acelaşi raţionament ca şi în cazul CNSAS: nu pot exista autorităţi cu funcţii jurisdicţionale în afara sistemului juridic. Ce e de făcut? Aceiaşi specialişti ne-au precizat că guvernul trebuie să dea o ordonanţă de urgenţă în care să elimine elementele de neconstituţionalitate din Legea ANI, iar ulterior această instituţie va putea face cercetările preliminare, dar nu va mai putea da verdicte. Cât despre deciziile date până acum de ANI, acestea rămân în vigoare deoarece nicio prevedere nu poate acţiona retroactiv, ne-au mai precizat specialiştii consultaţi de „Curentul“.
Articolele considerate neconstituţionale
Curtea Constituţională (CC) a constatat că sunt neconstituţionale prevederi al legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), judecătorii constituţionali admiţând, în parte, nelegalitatea articolelor 6, 7, 8, 13, 17, 38 (alineatul 2 - literele (f), (g), (h), 46 şi 57.
Astfel, a fost declarat neconstituţional articolul 6, care prevede că „la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult zece zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la articolul 5, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei“.
Articolul 7 se referă la posibilitatea ca inspectorul de integritate să dispună, fără acordul persoanei verificate, o expertiză pentru lămurirea neconcordanţelor dintre sesizare şi întinderea bunurilor menţionate în declaraţie.
Articolul 8 stabileşte activitatea de verificare, modalitatea de întocmire a actelor de constatare şi a proceselor-verbale.
CC a declarat neconstituţional inclusiv articolul 13, care stabileşte atribuţiile ANI: verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
Mai mult, articolul 17, care stabileşte criteriile de numire a inspectorilor de integritate şi a celorlalţi funcţionari publici din ANI, este nelegal.
CC a mai statuat că şi prevederea care stabileşte convocarea Consiliului Naţional de Integritate (CNI) nu este în acord cu legea fundamentală, adică alineatul 2 al articolului 38.
Articolul 46, care prevede procedura de confiscare a unei părţi din avere şi contestarea stării de incompatibilitate este, de asemenea, declarat neconstituţional.
Articolul 57 prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit articolului 9 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi şi vor introduce în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor şi a incompatibilităţilor, adaptate specificului respectivei instituţii, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor angajaţilor împreună cu prevederile prezentei legi, prevederi care sunt şi ele neconstituţionale.
Decizia Curţii s-a luat miercuri, ea urmând a fi motivată şi publicată.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
