Autorităţile de la Budapesta au decis recent că soluţia salvării ţării de la criza care bântuie economia Ungariei şi care riscă să angreneze adânci nemulţumiri şi mişcări sociale este reînvierea naţionalismului. De câteva
luni, programele anticriză vin în plan secund, deoarece guvernul premierului Viktor Orban este mult mai preocupat de construirea unei politici externe foarte agresive, care riscă să arunce în aer relaţiile bilaterale ale Ungariei cu statele vecine pe teritoriul cărora locuiesc importante comunităţi maghiare. Această politică aleasă de principalul partid de la guvernare, Fidesz, condus de Orban, are şi o prelungire în practică, Jobbik (partid de extremă dreaptă), formaţiune ai cărei membri se îmbracă în uniforme similare celor ale forţelor paramilitare naziste. Aceştia pot fi văzuţi defilând la fiecare manifestare naţionalistă a Jobbik, în frunte cu liderul Vona Gabor, dar şi cu cei trei europarlamentari care reprezintă acest partid în Parlamentul European. Una dintre primele măsuri ale noii puteri de la Budapesta a fost adoptarea de către Parlamentul ungar, pe 26 mai, a legii privind obţinerea cetăţeniei ungare de către maghiarii care locuiesc în afara hotarelor. Această lege a creat o reacţie adversă în rândul ţărilor cu o numeroasă comunitate de etnici maghiari, cum ar fi Cehia, Slovacia, Serbia sau România, potrivit Karadeniz Press. Noul act normativ nu dă drept de vot acestora şi nici dreptul de a beneficia de sistemul social şi de pensii din Ungaria. În speţă, doritorii nu vor purta decât numele de cetăţean maghiar, nebeneficiind de avantajele oferite de statul maghiar.
Revizionismul pentru renaşterea naţională
Reacţiile statelor vecine nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Astfel, premierul slovac, Robert Fico, a declarat imediat după adoptarea legii că „dubla cetăţenie contravine organizaţiilor internaţionale“. „Revizionismul şi naţionalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta“, a adăugat el. Ca răspuns, autorităţile de la Bratislava au precizat că slovacii de origine maghiară care cer cetăţenie ungară o vor pierde automat pe cea slovacă.
Pe acelaşi ton, preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, şi premierul Jan Fischer au criticat, la finele săptămânii trecute, legea ungară a unităţii naţionale, spunând că ea desconsideră Tratatul de pace de la Trianon, care a marcat destrămarea Imperiului Austro-Ungar, scrie agenţia cehă de presă CTK. Voci contradictorii s-au auzit şi de la Bucureşti, unde preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că legea dublei cetăţenii, adoptată de Legislativul de la Budapesta, este „discriminatorie“ pe baze etnice, iar majoritatea de dreapta din Ungaria „pune în discuţie“ sistemul de pace de la Trianon constituit după Primul Război Mondial prin legea privind Ziua Unităţii Naţionale, stabilită pentru 4 iunie, aceeaşi zi în care delegaţia maghiară a semnat Tratatul de la Trianon care consfinţeşte actualele graniţe ale ţării.
Proteste anti-Trianon
Pe fondul acestui naţionalism în ascensiune, 400 de unguri s-au adunat, săptămâna trecută, pe 4 iunie, în faţa Palatului Trianon de la Versailles, pentru a comemora semnarea tratatului în urmă cu 90 de ani. Acest eveniment a fost organizat de Uniunea Maghiarilor de Pretutindeni cu scopul de a cere revizuirea tratatului de pace semnat în 1920. Printre sloganurile protestatarilor s-au putut auzi „Veszen Trianon/Să piară Trianon“. Acelaşi tip de manifestaţii a avut loc în România, simultan la Cluj şi Sfântu Gheorghe. Participanţii au purtat panglici negre de doliu în piept, au arborat steagul Ungariei şi steagurile secuieşti, în timp ce invitaţii au susţinut discursuri despre însemnătatea istorică a acestui moment şi despre dorinţa de autonomie a secuilor.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
