CEDO ar putea schimba legislaţia în Romånia obligånd statul să despăgubească foştii proprietari într-un termen rezonabil. „Pentru incompetenţa autorităţilor romåne de a restitui imobilele naţionalizate sau de a plăti despăgubiri pentru proprietăţile care nu mai pot fi retrocedate, cu toţii vom avea de achitat în cåteva zile o nouă notă de plată care vine de această dată de la CEDO“, susţine, într-o scrisoare deschisă, Asociaţia pentru Proprietate Privată. Astfel, pe 8 iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
se va pronunţa în două cauze care ar putea determina autorităţile din Romånia să ia măsuri urgente pentru soluţionarea adecvată a problemei proprietăţilor confiscate abuziv de statul romån în perioada comunistă. Este pentru a doua oară în istoria de 50 de ani a Curţii Europene cånd CEDO a decis folosirea procedurii hotărårilor-pilot. Prima a fost în 2005, în cauza Broniowski împotriva Poloniei, care nu reuşise pånă atunci să rezolve situaţia proprietăţilor unor cetăţeni polonezi care au fost nevoiţi să părăsească teritoriile ce fuseseră incorporate în Uniunea Sovietică. CEDO a constatat, în mai multe hotăråri de condamnare a statului romån, faptul că mecanismul de retrocedare a proprietăţilor sau de acordare a despăgubirilor pentru bunurile preluate în perioada comunistă este extrem de lent şi nu funcţionează în mod efectiv. Prin trei hotăråri pronunţate împotriva Romåniei, la sfårşitul anului 2008 (Viasu) şi la începutul anului 2009 (Faimblat şi Katz), CEDO a constatat că sistemul de despăgubiri instituit prin Fondul Proprietatea este ineficient, dar, în ciuda acestui semnal de alarmă tras de instanţa europeană, autorităţile din ţară nu au realizat niciun demers pentru schimbarea acestei stări de fapt.
Statul romån, în situaţia în care CEDO a constatat încălcarea dreptului de proprietate într-un anume caz, ar fi trebuit să ia toate măsurile necesare pentru ca o situaţie asemănătoare să nu mai ajungă în faţa instanţei europene. Faţă de pasivitatea statului romån, CEDO a decis să ia această măsură radicală de pronunţare a unor hotăråri-pilot, care vor cuprinde dispoziţii nu numai referitoare la părţile din aceste cauze, ci şi pentru soluţionarea în acelaşi mod şi a altor speţe similare.
Sancţiuni drastice împotriva statului român
„Prin aplicarea procedurii hotărårilor-pilot, CEDO urmăreşte să oblige statul romån să ia măsuri cu caracter general (n.r. - măsuri legislative, administrative şi bugetare) care să asigure rezolvarea efectivă a acestei situaţii care vizează sute de mii de persoane“, susţine Călin Ispravnic. Prin hotărârile-pilot, CEDO ar da României un termen - de regulă de şase luni sau un an - pentru remedierea pe cale administrativă, legislativă şi bugetară a disfuncţionalităţilor semnalate, urmând ca, în caz contrar, să se dispună sancţiuni care pot merge chiar şi până la excluderea din Consiliul Europei. Asociaţia pentru Proprietate Privată - membră a Uniunii Internaţionale a Proprietăţii Imobiliare, a formulat o cerere de intervenţie la CEDO în cele două cauze în care se vor pronunţa hotăråri-pilot, iar la data de 06.04.2010, Preşedintele Secţiei a III-a CEDO, care urmează a soluţiona aceste cauze împotriva Romåniei, a admis cererea şi a permis APP să formuleze observaţii în scris. Finalitatea acestor demersuri ale APP este de a semnala anumite aspecte care trebuie avute în vedere în hotărårile-pilot din 8 iunie. Astfel, APP a solicitat ca, în domeniul restituirii proprietăţii, cadrul legislativ să fie unitar, omogen atåt în practica instanţelor, cåt şi în soluţionarea cererilor de restituire a proprietăţii. APP atrage atenţia că tergiversarea deliberată a proceselor prin acordarea unor termene de judecată la intervale foarte lungi şi de multe ori cu trimiteri spre rejudecare, precum şi întårzierea redactării hotărårilor de către judecători ar putea fi sancţionată. De asemenea, modul defectuos în care sunt soluţionate notificările de către autorităţile administrative, corupţia generată de nerestituirea proprietăţilor ar putea atrage de asemenea sancţiuni. Totodată, caracterul ineficient al mecanismului de acordare a despăgubirilor şi faptul că Fondul Proprietatea este nefuncţional va duce la multe probleme, astfel încåt statul ar putea să plătească şi alte daune pentru aceste vicii de procedură, se susţine în întåmpinarea depusă de APP la CEDO.
Despăgubiri de milioane de euro
Din cauza deficienţelor enumerate mai sus, Romånia ocupă un loc de frunte în statisticile Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind invocată în mod special încălcarea dreptului de proprietate. Astfel, în anul 2008, Romånia a fost condamnată să plătească despăgubiri în valoare de 12.000.000 euro, mai mult decåt oricare altă ţară membră a Consiliului Europei. În cauzele Atanasiu şi Poenaru contra Romåniei, precum şi Solon contra Romåniei care urmează să fie soluţionate în 8 iunie s-a mai arătat că astfel de situaţii s-au repetat. Astfel, la nivelul autorităţilor centrale, au fost înregistrate peste 200 de mii de cereri de restituire a proprietăţilor şi au fost soluţionate doar puţin peste 56 de mii, iar dintre acestea doar pentru 5% s-au emis titluri de proprietate. Pentru reducerea numărului de plångeri şi condamnări la CEDO, statul romån propune modificarea legislaţiei în domeniul dreptului de proprietate. Astfel, CEDO ar putea suspenda soluţionarea unor dosare, iar statul va trebui să adopte soluţiile legislative, administrative, dar mai ales bugetare pentru a asigura o despăgubire rapidă şi adecvată a foştilor proprietari.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
