Industria textilă romånească, sufocată de fiţe şi importuri
75% din piaţa romånească de textile este acoperită de importuri. Pe långă concurenţa neloială a mărfurilor aduse în ţară la preţuri extrem
de mici şi de multe ori nefiscalizate, producătorii autohtoni trebuie să lupte şi cu fiţele romånilor care, din dorinţa de a epata, aleg branduri străine doar pentru că aşa „dă bine“. Cånd mergeţi la cumpărături, alegeţi produse romåneşti! Astfel, susţineţi producătorii autohtoni. „Produsele de confecţii textile din Romånia sunt de calitate, bine lucrate, rezistente şi conferă siguranţă şi confort la purtare. Cumpărånd un produs romånesc ai şi avantajul că, dacă ai o problemă cu el te poţi adresa producătorului direct. Nu este deloc de neglijat faptul că atunci cånd cumperi un produs romånesc duci la creşterea producţiei industriale şi automat se face presiune pe preţ, produsul ieftinindu-se. În acelaşi timp, cumpărånd produse romåneşti menţineţi sau creaţi locuri de muncă“, a declarat pentru „Curentul“ Maria Grapini, reprezentant al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei - FEPAIUS şi preşedinte Grup Pasmatex. Criza economică a influenţat negativ piaţa, inhibånd consumul de textile chiar mai mult decåt au scăzut posibilităţile financiare. „Psihic, oamenii nu mai au aceeaşi deschidere spre consum a produselor care nu sunt de strictă necesitate - alimente, medicamente, utilităţi“, spune Grapini, precizånd că în această perioadă producătorii romåni trebuie să facă faţă concurenţei neloiale şi mai agresive. „Se cumpără marfă nefiscalizată, din sacoşe plimbate prin instituţii sau pe stradă, marfă neetichetată şi neverificată, dar la preţuri extrem de mici, la care nu au cum concura producătorii serioşi care respectă toate standardele de producere şi toate costurile aferente“, explică Grapini. 2009 a fost un an greu pentru producătorii autohtoni, iar anul acesta va fi chiar mai prost, spun textilişti, care cred că doar uşurarea poverilor fiscale şi un control riguros al importurilor şi a evaziunii fiscale ar mai putea face o minune.
Fiţele dăunează grav economiei
Nu doar romånii de rånd sunt pasionaţi de haine „de firmă“, ci şi politicienii. Recent, reprezentanţii FEPAIUS atrăgeau atenţia că 90% dintre politicieni se îmbracă cu haine de la firme străine. Cum au recţionat aceştia? Au continuat să îşi afişeze costumele cumpărate la sesiunile de shopping din afara ţării fără nicio problemă. „Dacă politicienii ar fi interesaţi de economia romånească cu adevărat ar cumpăra produse fabricate în Romånia. Să nu uitam că în Germania, cancelarul Angela Merkel a apărut pe postere stradale, promovånd produse textile autohtone în anul 2009. Cred că oricine poate să se îmbrace din Romånia. Încă avem confecţii de bărbaţi şi femei, branduri de lux şi de masă, dar, din păcate, poartă un brand internaţional doar din dorinţa de a epata, crezånd că aşa «dă bine»“, spune Maria Grapini. Produsele romåneşti sunt competitive pe piaţa externă, industria textilă avånd cca 14% în total export romånesc şi 75% din producţia industrială de textile. „Vreau să spun că nu numai confecţiile lohn sunt competitive, ci şi textilele şi confecţiile lucrate pe brand propriu romånesc. Din păcate sunt probleme în promovare, iar producătorii au probleme cu costurile mari de fabricaţie. Dar din punct de vedere al calităţii, produsele romåneşti sunt competitive“, subliniază Grapini. Lipsa unor strategii industriale sectoriale, concurenţa neloială a importurilor a dus la situaţia ca producătorii autohtoni să acopere doar 25% din piaţa internă.
O cursă cu obstacole
Potrivit Mariei Grapini, producătorii romåni au avut de-a lungul timpului tot felul de obstacole - lipsa de predictibilitate, supraimpozitarea, concurenţa neloială, variaţia cursului în anii 2005-2007, impozitul minim sau desfiinţarea şcolilor profesionale cu consecinţa lipsei forţei de muncă calificate. Din circa 900.000 de angajaţi în 1990, în industria textilă au rezistat doar 230.000. Patronatul a încercat de-a lungul timpului mai multe strategii de promovare a produselor romåneşti. „Am încercat să revigoram produsele din in şi cånepă, cultivånd cele două plante tehnice în Romånia, dar nu am fost înţeleşi. Am prezentat un proiect de ameliorare a raselor de oi, pentru a folosi låna indigenă în stofe şi apoi în confecţiile romåneşti. Am lansat şi organizat expoziţii cu branduri si produse promåneşti sub sloganul „Fabricat în Romånia“, iar în ultimii trei ani am promovat sloganul „Cumpărånd produse romåneşti creaţi un loc de muncă“, spune Grapini. Firmele romåneşti nu au suficiente fonduri pentru promovare şi nici forţa şi agresivitatea campaniilor organizate de multinaţionale, dar solidaritatea le poate veni în ajutor. „Să facem o altfel de campanie: să cumpărăm produse romåneşti. Eu cånd merg în piaţă caut legume şi fructe romåneşti, chiar dacă nu sunt la fel de aspectoase, sunt mai gustoase. Caut mai departe salamul de Sibiu sau telemea de vacă romånească. Cred că se poate månca şi ne putem îmbrăca romåneşte“, mai spune Grapini. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (4)
1. 21-07-2010 18:57
vise
Pai cel mai de dreapta securila Basina e omul supermarketurilor si incurazeaza importurile!
2. 21-07-2010 22:51
cumpar produse ro
Eu cumpar in proportie de 80% marfa produsa in Romania. Daca as gasi si restul de 20%, as fi si mai multumit. Romanii, dincolo de folclor, fac treaba buna. Doar noi ne-am invatat prost: ce e strain e bun... mare greseala
3. 22-07-2010 07:31
Viitoarea ind. textila
Doamna Grapini,
Obstacolele E politicienii si amicii lor, care au saracit cetateniisi tara. Secon-hand-urile vor fi pentru romani viitoarele " case de moda".
4. 22-07-2010 12:31
hehehe
pai poate ne da madam grapini si o lista de preturi........eventual si cardul ei cand cumparam produse romanesti.........si eu as cumpara altceva decat chinezisme,d ar la preturile industriei din RROManistan nu am cum sa ma bag.......
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
