Toată viaţa lor, motanii visează să fie lei măcar pentru o clipă. Pentru a-şi atinge obiectivul se stropşesc la ceilalţi, se încovoaie, doar-doar înspăimântă şi ei pe cineva. Toţi sfârşesc frustraţi de neputinţa de a cunoaşte
chiar şi pentru o clipă gloria de rege al junglei. Cam aşa se comportă şi Felix care, ajuns pentru două săptămâni şef interimar la Senat, s-a gândit că este momentul potrivit să iasă în evidenţă. Şi a ieşit, dar, din păcate pentru el, a ieşit prost. Consiliat anapoda, Felix-Voiculescu i-a scris o scrisoare lui Traian Băsescu în care susţinea că pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Parlamentului din luna august ar trebui să se afle nu doar legile cerute de preşedinte, ci şi alte proiecte, cum ar fi ale sale. Cum era de aşteptat, Băsescu i-a dat replica imediat, spunându-i lui Voiculescu să le ceară colegilor săi să convoace o altă sesiune extraordinară pentru proiectele personale, dacă sunt aşa de arzătoare. Dorinţele lui Voiculescu reflectă de fapt dorinţa Opoziţiei de a trece în plan secund proiectele de lege privind funcţionarea ANI sau reforma în justiţie, legi de care depinde traseul nostru în UE şi chiar intrarea la termen în Spaţiul Schengen, şi de a pune în prim-plan proiectele populiste care umplu anual sertarele Parlamentului. De altfel, nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că PSD, la braţ cu PNL şi conjunctural şi cu UDMR depun eforturi constante pentru a împiedica funcţionarea unei justiţii normale în România. De ce? Răspunsul este simplu şi poate fi găsit cu uşurinţă în filele dosarelor - aflate în diferite stadii - în care sunt acuzaţi lideri importanţi ai acestor partide. Pentru ei ar fi mult mai bine ca România să rămână în continuare în afara Spaţiului Schengen, să fie monitorizată ani la rând şi chiar să piardă bani pentru că ei câştigă tocmai din nefuncţionarea statului de drept. Aşa au făcut averi şi partide în ultimii 20 de ani şi doar într-un asemenea stat pot prospera în continuare. Aceştia sunt motanii care tot dau târcoale, se încovoaie şi se stropşesc la noi din când în când, sperând ca unul dintre ei să ajungă leu într-o bună zi. Speranţe deşarte... Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|