Pe fundalul tensiunilor create între SUA şi Rusia pe tema amplasării elementelor scutului antirachetă în zona tradiţională a brâului de securitate al Rusiei, denumit în termeni militari „glacis strategic“,
România a devenit automat un stat mult mai „interesant“ pentru serviciile speciale ruse, care nu ezită să desfăşoare acţiuni specifice în România, dar şi să reclame eventuale „acţiuni ostile“ ale României chiar în inima Moscovei, de unde, susţine presa rusă, „un stat membru NATO încearcă să obţină informaţii militare“. Deşi astfel de cazuri de prindere a spionilor care folosesc haina diplomatică se rezolvă pe canale şi în circuite închise, departe de ochii presei, de data aceasta Rusia a ales să mediatizeze cazul secretarului I al Ambasadei României la Moscova pentru a plăti astfel o poliţă pentru expulzarea în mai 2009 a trei agenţi ruşi de la Ambasada din Bucureşti. Informaţia arestării celor trei spioni ruşi la Bucureşti a „transpirat“ în presă prin intermediul unui raport întocmit de către ambasadorul austriac la Bucureşti, Martin Eichtinger, datat cu 14 mai, către centrala MAE austriac. În documentul respectiv, diplomatul scria după o întâlnire la Cotroceni a preşedintelui Traian Băsescu cu ambasadorii acreditaţi în România că „relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj, şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti“. Reamintim că dezvăluirile acestea au fost făcute în contextul scandalului de spionaj în care cetăţeanul român Floricel Achim, subofiţerul care lucra la Divizia 1 Infanterie „Dacica“ a Ministerului Apărării Naţionale, a fost arestat şi condamnat la 12 ani de închisoare după ce a fost prins vânzând informaţii militare cetăţeanului bulgar Zikolov Marinov care, la rândul său, le înmâna reprezentanţilor ataşaturii militare ucrainene la Bucureşti. Ceea ce nu a apărut în dosarul acelui scandal este implicarea în această afacere a celor trei cetăţeni ruşi la care preşedintele făcea referire, diplomaţi din cadrul Ambasadei ruse care au fost nevoiţi să părăsească România. De asemenea, raportul relevă faptul că preşedintele Traian Băsescu se aştepta ca Moscova să riposteze în legătură cu expulzarea diplomaţilor săi, iar momentul se pare că a fost ales precis de serviciile secrete ruse, imediat după scandalul similar cu SUA. „Rusia a devenit, în ultima vreme, tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj, şi de expulzarea diplomaţilor săi“, spunea în mai 2009 preşedintele României în faţa ambasadorilor UE.
Lovitură la Washington, via Bucureşti
Acest episod mediatizat intens de către mass-media rusă cu materiale furnizate de către Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) survine la mai puţin de o lună după cel mai mare scandal de spionaj de la sfârşitul Războiului Rece dintre SUA şi Rusia, atunci când FBI a arestat 11 spioni care lucrau pentru Moscova. Conform serviciilor speciale americane, aceştia aveau misiuni de a aduna date despre armele nucleare ale Americii şi de a încerca să penetreze mediile politice influente de la Washington. Acest scandal a fost o lovitură de imagine dată Rusiei, deoarece arestarea spionilor ruşi a survenit imediat după vizita din luna iunie a preşedintelui rus Dimitri Medvedev în SUA. Capturarea spionilor ruşi a fost un semnal puternic al SUA, care a dorit să transmită atunci un mesaj potrivit căruia „resetarea relaţiilor ruso-americane“ trebuie să se facă şi pe câmpul nevăzut al activităţilor de spionaj. Situaţia a fost atunci dezamorsată printr-un schimb rapid de spioni între Washington şi Moscova. Cu toate acestea, Rusia a rămas cu un gust amar şi cu dorinţa de a plăti Americii cu aceeaşi monedă, motiv pentru care este posibil ca recentul episod de spionaj care îl are ca protagonist pe diplomatul român Gabriel Grecu să fie o încercare de întoarcere a palmei date de SUA pe traseul poate celui mai important aliat al SUA din sud-estul Europei şi de la Marea Neagră, zonă-tampon şi punct nodal al intereselor energetice şi de securitate ruso-americane.
CSAT, după fusul Moscovei
Problemele cauzate de scandalul de spionaj survenit luni, precum şi o serie de divergenţe interne în Legislativul de la Bucureşti i-au făcut ieri pe membrii Comisiilor de politică externă din Parlament să amâne emiterea unui aviz pentru Strategia naţională de apărare pentru săptămâna viitoare. La numai o zi distanţă de scandalul de spionaj, discuţiile vizavi de Strategia naţională de apărare au suferit o amânare cauzată de intenţiile unor parlamentari de a amenda documentul elaborat de CSAT, inclusiv în domeniul vulnerabilităţilor. „Au fost dezbateri foarte interesante şi foarte constructive în legătură cu Strategia naţională de apărare, pentru că au fost 10-12 amendamente foarte concrete şi foarte serioase. Ne-am hotărât să ne vedem luni, la ora 14.00, pentru a decide textual pe fiecare amendament în parte“, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Attila Korodi, citat de Mediafax. El a precizat că amendamentele vizează zona geostrategică în care România este poziţionată, existând posibilitatea introducerii unor elemente proactive în raport cu vecinii României, dar şi cu „actori mai importanţi“. La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a afirmat că există divergenţe pe tema declarării drept ameninţare la adresa securităţii naţionale a campaniilor de presă.
Presa, punct vulnerabil
Discuţiile pe tema declarării drept ameninţare a unor campanii de presă dirijate de interese obscure, precum şi canalele mass-media folosite şi manipulate în scopuri personale de diverşi patroni sau grupuri de interese şi-ar putea găsi răspunsul într-un precedent creat în Cehia, ţară care trebuia iniţial să asigure arhitectura scutului antirachetă american prin amplasarea radarului de tip XBR (X-band Radar - n.r.), radar care avea puterea de penetrare de circa 4.000 de kilometri, până undeva în mijlocul Rusiei. În septembrie 2008, un raport al serviciilor speciale din Cehia (BIS), citat în presa centrală de la Praga şi preluat de Karadeniz Press, atrăgea atenţia că serviciile de informaţii ruse încearcă să influenţeze opinia publică cehă împotriva scutului american antirachetă. Potrivit raportul BIS, serviciile de informaţii ruse au încercat în 2007 să contacteze şi să se infiltreze în structurile societăţii civile, politice şi de presă care „exercita o influenţă asupra opiniei publice“.
FSB vs. SIE
Serviciile ruse de securitate care anchetează acest incident au susţinut ieri că diplomatul român Gabriel Grecu, arestat sub acuzaţia de spionaj, este agent al Serviciilor de Informaţii Externe (SIE). „FSB l-a identificat pe diplomat ca fiind Gabriel Grecu de la Serviciul român de Informaţii Externe care lucrează la Ambasada României ca secretar I al departamentului politic“, potrivit ITAR-Tass. Pentru a condimenta acest episod devenit deja un film documentar, FSB-ul i-a pus la dispoziţie presei ruse un clip video în care Grecu apare într-un centru comercial ridicând un pachet lăsat, se pare anterior, de către o altă persoană care ar fi trebuit să joace rolul de „trădător rus“ care vindea secrete militare românilor. Mai mult, jurnaliştii ruşi comentează atitudinea relaxată a lui Gabriel Grecu după reţinerea sa, iar faptul că el nu este încătuşat vizează transmiterea unui mesaj către Bucureşti. Autorităţile române nu au făcut încă precizări despre cazul diplomatului care urmează să fie expulzat în maximum 48 de ore. Mediatizarea excesivă a acestui caz ar putea face parte dintr-un scenariu bine pus la punct de Moscova, care a decis să plătească astfel o poliţă României pentru expulzarea a trei spioni ruşi implicaţi şi ei în cazul Achim-Zikolov, dar care nu s-au „bucurat“ de atâta publicitate. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (2)
1. 18-08-2010 06:36
vand creante
Investiti in prezent pentru viitor in creanta certa, lichida si exigibila debitor fiind sc Nicolina sa Iasi. Tel. 0745524004.
2. 18-08-2010 19:39
APEL
Unde sunteti voi spionilor profesionisti ai serviciilor secrete romanesti? Domnule Maior va rog sa-l treceti in rezerva pe acest diplomat care s-a predat in mainile dusmanului. Astfel de oameni nu au ce cauta in calitate de diplomati in ambasadele Romaniei. Este umilitor si revoltator ceea ce i s-a intimplat acestui diplomat roman. Daca as fi fost eu in pilea lui si punea mina pe mine acei kgbisti il plesneam peste mina si ii spuneam in fata. Nu pune mina pe mine ca pui mina pe pamint romanesc. A-ti pus mina pe o mare parte a Moldovei, nu mai puneti voi mana pe tot pamintul romanesc. Putin si Medveiev sunt vinovati de ceea ce s-a intimplat. Ne cred prosti si fricosi, dar noi nu suntem asa cum ne cred. Sa nu li se mai acorde vize de tranzit cetatenilor rusi prin Romania. Embargo total pentru aceasta natie a lumii.
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
