Săptămâna trecută „Curentul“ a abordat pe larg subiectul tentativei de control a Internetului inițiate de Olguța Vasilescu – „manipulatoarea pixului lui Vadim, care vrea să fie Big Sister a românilor“. Subtitlul materialului era „Peștii și curvele vor să pună botniță Internetului“. Nu-mi imaginam cât de repede avea să-mi fie confirmată opinia. Ieri, Olguța Vasilescu, cea cu pixul, a anunțat că cercul demoazelelor ce râvnesc la calitatea de Big Sister s-a mărit, adăugându-se și o doamnă de pe centură, Lavinia Șandru, fostă circăreasă, actualmente recalificată pe segmentu’ de circotecă politică (conduce PIN, un fel de micro-partid ce încape într-un lift probabil și datorită faptului că este compus și din yoghini MISA care pot încăpea cap în fund și viceversa fără probleme de respirație).
S-a alipit imediat o focoasă damă a PNL-ului, mai exact a unui segment liberal unde iubirea mustește nestăvilită – ați ghicit, este vorba de Alina Gorghiu, și s-au mai adăugat fete despre care nu se știe cu ce treabă au venit în politică, dar le stă bine coafura, cum ar fi Mihaela Popa (PDL), deputatele Cristina Pocora, Carmen Moldovan și Oana Mizil (PSD).
Olguța Vasilescu a anunțat că s-a apucat să strângă semnături online (se semnează oare cu pixul lui Vadim?) pentru Codul de conduită virtual, o parascovenie care este de fapt o inițiativă de reglementare a Internetului ce amintește de sinistra Inchiziție catolică.
Ideea Olguței a stârnit în mediul online o vie reacție la adresa parlamentarei PSD considerată, în pofida trecutului tumultuos, un fel de iezuită mai catolică chiar decât Papa, vrea să fie sancționate sau chiar interzise comentariile mai din popor la adresa politicienilor: „Internetul este necesar să existe o anumită reglementare. Problema nu e experiența mea. Experiența mea e una a tuturor femeilor din politică“ – am citat exact, analfabetismul îi aparține parlamentarei PSD. Cenzura Internetului este un demers tipic statului polițienesc, iar în mediul online numeroși comentatori au calificat drept despotism năstrușnica intenție a fostei peremiste, crescută alături de un Tribun despotic care probabil i-a scurtcircuitat sinapsele, ori, mai rău, i-a introdus un cip în creier, pe cånd aceasta lucra pe sub biroul lui Vadim, după cum au descris-o intimii Tribunului.
Olguța Vasilescu: tablou nașpa schițat de foștii colegi de partid
Deputații PRM profesorul Meșca și colonelul SRI Merce – locotenenți servili ai lui Vadim Tudor ani îndelungați – au descris elocvent în cartea dedicată patronului lor modul în care servea capu’ la partid experimentata Olguța Vasilescu. „Noii colegi de Parlament o tachinau pe Olguța că-l ajută prea mult pe Vadim, în fiecare seară a primei zile a săptămânii, când «familistul model» dă ultima corectură revistei «România Mare». Când în procesul muncii lui «Alcibiade» îi mai scapă pixul pe jos, Olguța Oana Vasilescu e pe fază. Cu mișcări de felină, Oana se strecoară sub biroul lui Vadim, intră în posesia pixului și-l ascunde, mai bine de un sfert de ceas, într-un loc numai de ea știut, până când creștinul, bunul familist și pamfletarul roșește din cap până în picioare, îl apucă transpirațiile și respiră cu dificultate. Abia atunci, filoloaga și specialista în limbi germanice Olguța Oana Vasilescu iese de sub biroul califului, întrebându-l din priviri dacă gestul ei dezinteresat contribuie cu ceva la randamentul publicistic al lui «Alcibiade»“.
Meșca și Merce mai afirmă despre Olguța că avea o înclinație accentuată, o dedicație chiar, nu doar pentru pixul lui Vadim, ci și către trasul la măsea: „Candidata la șefia tineretului peremist intrase în gura colegilor care îi reproșau că, la vârsta ei, vizitează prea des barurile rău famate și că s-a îndrăgostit exagerat de mult de sucul natural de struguri Fetească regală și Riesling italian“.
Se crede că prin propunerea legislativă inițiată de Lia Olguța Vasilescu se vrea astuparea cu pumnul (deoarece se prevăd și sancțiuni) a gurilor acelora care spun despre ea că ar fi „o curvă“, „o centuristă“, „o boarfă parvenită prin suptul pixului lui Vadim“, „o traseistă“, pentru a reproduce doar câteva din comentariile răspândite la adresa sa. Deși noi, ca ziariști, nu putem să ne asumăm astfel de opinii, totuși faptul că pe google un search cu termenii „olguta vasilescu suge p..la“ a dat peste 288 de rezultate, citări și comentarii cu privire la trecutul Olguței Vasilescu, are o anumită relevanță.
Internauții se întreabă dacă va sta personal Olguța Vasilescu, și ea fostă ziaristă, până să ajungă la pixul lui Vadim, să cenzureze toate expresiile și comentariile din presă și de pe Internet care ar putea viza-o pe ea?
Olguța Vasilescu a explicat că există mai multe modalități prin care limbajul injurios poate fi interzis, respectiv instituirea unui filtru de înjurături, scoaterea manuală a acestor mesaje sau impunerea înregistrării utilizatorilor. „Pånă la urmă, administratorii de site-uri și providerii de Internet ar trebui să găsească soluția. Sunt soluții tehnice inclusiv pentru filtre“, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.
Adunarea Generală a Forumiștilor consideră ideea Olguței „o propunere comunistă“
Problema este cine va scrie Regulamentele și Dicționarele Cuvintelor Acceptabile (RDCA), cine va avea autoritatea și calitatea de „Dumnezei ai Internetului“ care ar urma să cenzureze comentariile nepotrivite. Ce fel de super tehnologii vor putea fi folosite de către Big Sister Olguța Vasilescu pentru a ține turma sub control? Cum ar discerne zbirii acesteia ce anume este nepotrivit sau nu în comentariile oamenilor? Din ce partid vor fi aceia care vor elabora orwellianul Cod de Conduită și dicționarul „expresiilor negative“, care o deranjează pe Olguța Vasilescu?
Damele din cercul lui Olguța or avea poate intenții bune, însă percepția publică despre politiceni nu le este favorabilă. Sintagma „politica este o curvă“ are valență axiomatică – probată pe deplin, în România. Astăzi, nu doar în România, este un loc comun definirea oamenilor politici prin circumscrierea lor în termeni ce țin de promiscuitatea bordelurilor. Clasa politică este precepută drept obscenă, iar politicienii sunt văzuți, în majoritate, deși există câțiva de altă factură – drept traseiști, penali, prostituate politice. Între aceste personaje ale lumii politice, numite la modul figurat prostituate, se află însă și exemplare care chiar sunt curve și peștii. O știm de la unul dintre liderii PNL cunoscut pentru afinitățile sale cu lumea speluncilor – Ludovic Orban – care a afirmat că multe dintre femelele lumii politice au ajuns în poziții de frunte prin oferta corporală. Calitatea promiscuă a politicienilor o confirmă și Vanghelie, care și-a caracterizat colegii pesediști drept „lepre care își dă nevestele“ la monta masculului alfa din PSD (Ion Iliescu, Geoană, Năstase, Ponta?) pentru a obține posturi.
Faptul că Olguța Vasilescu a devenit din pupila lui Vadim, pupăza lui Ion Iliescu, tartorul din spatele pesedeilor, duce cu gåndul la ideea că de fapt adevăratul autor al încercării de interzicere prin lege a comentariilor negative la adresa clasei politice nu poate fi decåt Ion Iliescu, un nostalgic al bolșevismului și un criminal cu måinile roșii de sångele studenților din anii ‘90, deveniți astăzi internauții care îi stau în gåt lu’ Tataia Ilici, de cånd s-a făcut și el blogger, ca și Nina Iliescu (http://ninailiescu.wordpress.com).
Interesant amănuntul că Nina Iliescu are opinii disjuncte față de Mircea Geoană, în raport cu Ion Iliescu, aceasta numindu-l pe blogul său „futevant“ în loc de „prostănacul“, și insistă ca băieții de la partid să adopte nickname-ul propus de ea pentru Geoană.
La încheierea ediției a apărut și punctul de vedere al Adunării Generale a Forumistilor din Romånia, care califică scurt drept „o propunere comunistă“ – inițiativa Olguței și a cercului ei de dame.
„Comunitatea AGF respinge categoric măsura anti-democratică de a impune un așa zis „Cod de conduită în mediul virtual“ prin care politicienii decid ce este permis ți ce nu este permis în exprimarea considerată a fi liberă în cadrul Forumurilor de discuții pe Internet și în cadrul blog-urilor.
Ideea ca toți să purtăm aceeași uniformă și sș ne exprimăm în același mod este o măsură tipic comunistă și ne exprimăm regretul că la 20 de ani de la căderea comunismului în Romania se recurge la astfel de măsuri“.
