ŞTIRILE ZILEI:
 
 
 
Informaţii utile

Urgenţe     112
Salvarea    961
Pompierii    981

 
Syndicate
Premierul Boc renunţă la şase miniştri importanţi Imprimare E-mail
Scris de Mihaela Dobrescu   
Deşi iniţial se vorbea de o remaniere „scurtă“, care să-i vizeze doar pe miniştrii mai puţin coloraţi politic din guvern, şedinţa Colegiului Director a lărgit remanierea. În urma discuţiilor purtate atât în interiorul partidului, cât şi cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc a decis să renunţe la şase miniştri importanţi: Sebastian Vlădescu (Finanţe), Mihai Şeitan (Muncă), Mihai Dumitru (Agricultură), Gabriel Sandu (Comunicaţii), Adrian Videanu (Economie) şi Radu Berceanu (Transporturi). Dacă în cazul primilor trei exista o aşteptare, creionată de decizia partidului de a se debarasa de miniştrii care au creat probleme de imagine PDL, ultimele trei portofolii se pare că au fost negociate până în ultimul moment. De altfel, în cazul lui Adrian Videanu, acesta a anunţat că a cerut personal să fie schimbat la această remaniere deoarece doreşte să se ocupe mai mult de partid.
„Eu cred că sunt două paliere extrem de importante pentru partid - atât Guvernul, cât şi partidul - şi una dintre lacunele din ultima perioadă este funcţionarea cu intermitenţă a partidului şi am solicitat primului-ministru să ia în calcul că aş dori să mă ocup numai de partid şi că în evaluarea pe care o face la remaniere să ia în calcul disponibilitatea mea din această perspectivă“, a afirmat Videanu.
El a mai spus că, în opinia sa, un membru al Cabinetului nu se poate ocupa eficient şi de guvern, şi de partid. Potrivit lui Videanu, viitorul ministru al economiei ar putea fi senatorul PDL de Sibiu Ion Ariton, preşedintele Comisiei de buget-finanţe.

Vlădescu spune că remanierea sa este o eroare

Sebastian Vlădescu a declarat ieri că remanierea sa din funcţia de ministru al finanţelor este o decizie politică, dar totodată „o eroare“ şi a adăugat că regretă că nu a putut finaliza proiectele începute la conducerea instituţiei.
El şi-a exprimat regretul că nu a avut timp să ducă la bun sfârşit proiectele începute, printre acestea numărându-se acordul cu FMI şi Comisia Europeană, reducerea evaziunii fiscale, legea finanţelor publice, dar şi un proiect „drag“ ministrului, respectiv publicarea noii forme a Codului Fiscal.
„Mi se reproşează incapacitatea de a comunica politic“, a spus Vlădescu.
În opinia acestuia, măsurile luate în timpul mandatului său îşi vor arăta în timp „roadele“, iar România va ieşi din recesiune.
Potrivit informaţiilor, Vlădescu ar putea fi înlocuit la conducerea Finanţelor de deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu.

Pleacă Sandu, vine Vreme

Schimbarea se va produce şi la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ministrul Gabriel Sandu declarând că va pleca de la conducerea instituţiei, pe care a preluat-o în decembrie 2008.
„Da, plec de la conducerea ministerului“, a spus Sandu.
Cele mai mari şanse de a fi nominalizat în fruntea acestui minister le are deputatul PDL de Bacău, Valerian Vreme, care a confirmat că a fost contactat pentru această poziţie.

Şeitan: Nu am ce să îmi reproşez

Mihai Şeitan a declarat ieri că premierul l-a anunţat că este propus pentru remaniere, deşi regretă că nu vor mai lucra împreună. Mihai Şeitan a spus, la ieşirea din sediul Ministerului Muncii, că premierul i-a transmis că au lucrat bine împreună şi că îi pare rău că nu vor mai putea face acest lucru şi în viitor.
Ministrul muncii a adăugat că, deşi a reuşit să facă în mare ce şi-a propus în mandatul său, mai sunt încă multe lucruri de făcut, unele de finalizat.
„Încă sunt multe de făcut. Ce mi-am propus să fac, am făcut, nu am ce să îmi reproşez“, a declarat Şeitan.
Printre realizările mandatului său, el a inclus legea pensiilor, legea salarizării unitare a bugetarilor, legea venitului minim garantat, legea privind protecţia persoanelor cu handicap şi controalele demarate pentru descoperirea cazurilor de pensii de invaliditate acordate ilegal.
Pentru acest portofoliu a fost vehiculat numele deputatului PDL Ioan Nelu Botiş, un apropiat al vicepreşedintelui Ioan Oltean.

Tabără va prelua mandatul de la Agricultură

La Ministerul Agriculturii s-au tranşat lucrurile din prima zi. Mihail Dumitru a declarat că a fost invitat de premier la Palatul Victoria, Emil Boc informându-l că se află pe lista miniştrilor care vor fi remaniaţi şi mulţumindu-i pentru colaborare, el luându-şi cu această ocazie rămas bun de la şeful Guvernului.
Mihail Dumitru ar putea ocupa, în condiţiile în care va susţine un concurs, poziţia de director al Directoratului E - Dezvoltare Rurală din Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a CE, poziţie care în prezent este asigurată de un interimar.
La rândul său, deputatul PDL Valeriu Tabără a afirmat ieri că a avut o discuţie cu premierul Emil Boc, în urma căreia i s-a propus funcţia de ministru al agriculturii, iar el a acceptat.

Anca Boagiu, din nou la Transporturi

Radu Berceanu, care a ocupat portofoliul de la Transporturi, a anunţat şi el ieri, în cadrul discuţiilor despre remaniere, că se retrage din Guvern. În locul său a fost vehiculat numele senatoarei Anca Boagiu. Aceasta a mai ocupat portofoliul de la Transporturi pentru câteva luni, în 2000, după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile la Primăria Bucureşti. Unul dintre participanţii la şedinţa Colegiului Director a declarat pentru Hotnews.ro că şi Radu Berceanu şi-ar fi manifestat disponibilitatea de a renunţa la mandat. Berceanu ar fi ţinut un discurs în care i-a atacat pe colegii de coaliţie. „UNPR este o adunătură de găini venite din toate coteţele, cu un cocoş care nu le poate satisface“, ar fi declarat Radu Berceanu despre partidul lui Gabriel Oprea.
Citeaza acest articol pe saitul tau

Comentarii (8)
RSS comments
1. 03-09-2010 01:59
Remaniere ?
Aceasta nu e remaniere, este o bataie de joc la adresa sustinatorilor PDL (dintre care sunt pe cale sa nu mai fac parte). 
Pana acum, PDL s-a pus la bataie pentru a impune reforme vitale. "Greii" PDL nu s-au dat la o parte in fata pericolului scaderii in sondaje si a linsajului mediatic. 
Iata insa ca politicianistii, gen Cristian Preda, se gandesc mai mult la imagine si la locurile caldute din Parlament decat la reformele cerute de Traian Basescu, pe mesajele caruia si-au asigurat pozitiile pe care le ocupa azi. 
PDL isi tradeaza programul de dragul sondajelor. 
Daca Emil Constantinescu s-a declarat invins de "sistem", Traian Basescu va fi invins de doua televiziuni ?
Scris de Nepriceputul
2. 03-09-2010 04:29
a-ti uitat de texanu Domnule Boc
Parafrazand titlul unei melodii de exceptie a baietilor de la Parazitii – care spuneau “Daca as fi pentru o zi presedinte / V-as amaneta pe toti si nu v-ati prinde”, mi-am permis un exercitiu de imaginatie pe ideea … ce as face … “Daca as fi pentru o zi premier” ? 
 
Cu mintea de pe urmă şi în al doisprezecelea ceas, dacă aş fi în locul domnului Boc măcar pentru o zi, nu aş mai întârzia nici o secundă privatizarea companiilor la care guvernul are deţineri, fie minoritare fie majoritare! După un calcul simplu (făcut în numărul 30 al revistei Forbes România) aş încasa între cinci şi zece miliarde de euro. Dar mai mult decât atât, prin privatizarea acestora aş face economii serioase la buget rupând legăturile prin care societăţile sau regii autonome (adică statul) sunt acum căpuşate prin tot felul de contracte mai mult sau mai puţin dubioase! 
 
Aş începe cu CFR şi Poşta Română, aş continua cu societăţile din sectorul energetic şi cel minier, după aceea cu porturile aeroporturile şi Tarom, şi aş face tot posibilul ca până miezul zilei, să fi parafat deja privatizarea Loteriei şi a Metrorex-ului. 
 
În paranteză şi cu cinism fie spus, actualul guvern ar trebui să vândă companiile de stat, măcar şi … doar pentru a” se răzbuna” pe sindicate, care i-au pus serios “sula-n coaste” în ultimul an şi jumătate. Privatizarea companiilor de stat ar slăbi mult puterea unor sindicate care nu mai sunt decât foarte puţin reprezentative. Odată muncitorii trecuţi în mediul privat vor fi mult mai puţin dispuşi să se lase manipulaţi de liderii de sindicat, iar mişcarea sindicală se va întoarce natural la funcţia ei primordială: aceea de a reprezenta muncitorii în faţa patronatului. Având un “patron” la cârma societăţii, liderii de sindicat nu vor mai putea căpuşa compania, mână în mână cu directorii numiţi politic! Povestea spaţiilor comerciale ale Metrorex este poate cel mai elocvent exemplu – dar nu singurul, de afacere sindicală “de succes”. 
 
Prin vânzarea acestor companii, aş rupe şi lanţul vicios al numirilor politice în funcţii de conducere în diferite societăţi de stat! Mi-aş asuma astfel riscul de a lovi în propria-mi clientelă politică. Deşi, poate i-aş face chiar un bine, pentru că nu i-aş mai lăsa pe cei din clica mea “să se chinuie să fure” clienţii companiilor de stat (şi google-ul îţi serveşte rapid un astfel de exemplu, în relaţia dintre Grupul Feroviar Român, Conpet şi CFR Marfă)! Le-aş da posibilitatea să ia clienţii acestora … cu tot cu concurenţi! M-aş grăbi să fac tranzacţiile înainte ca societăţile de stat să ajungă în faliment! 
 
Cum le-aş vinde? Obligatoriu prin bursă! Fie în întregime, fie măcar pachete semnificative din fiecare companie în parte! Aş împuşca astfel mai mulţi iepuri dintr-un foc: consolidarea pieţei de capital, creşterea culturii financiare a populaţiei, şi aş atrage atenţia investitorilor străini asupra României (aşa cum fac polonezii). În plus, voi aduce pe viitor mai mulţi bani la buget din impozitul pe tranzacţiile făcute la bursă. 
 
Şi nu m-aş opri aici! Aş scoate la vânzare toate casele, vilele, terenurile sau fondurile de vânătoare şi cele piscicole din patrimoniul RAPPS! Asta mi-ar aduce nu doar banii din vânzări, ci m-ar şi scăpa de cheltuielile cu întreţinerea acestora. Cheltuieli care sunt făcute acum de la buget, şi nu cred că mai este cazul să reamintim cât de uşor se lasă “prostit” statul la încheirea contractelor cu societăţile private. Dar şi mai important este că, puse la lucru în sistem privat, toate aceste active ar genera afaceri, profituri şi bani la buget. 
 
Şi pentru a rămâne la patrimoniul RAPPS, nu pot să nu aduc în discuţie clădirea Casei Presei Libere, pentru care sunt sigur că cel puţin Sorin Ovidiu Vântu (care are întregul trust Realitatea-Caţavencu în acest spaţiu) s-ar putea scormoni prin buzunare după ceva mărunţis! Ba cred că aş putea “licita” pentru a ridica preţul, pentru că Dan Voiculescu, Silviu Prigoană, sau alţi oameni de afaceri, “ar pune bid” măcar pentru o aripă din această imensă clădire. 
 
Şi asta mi-ar consuma în mod sigur prima parte a zilei! Şi cum mandatul meu este pentru 24 de ore, aş intra grăbit în cea de-a doua parte în sistemul sanitar! Este în faliment? Îl privatizez! Avem circa 450 de spitale îngropate în datorii de managerii numiţi politic! De cealaltă parte a baricadei, în sistemul privat de sănătate, avem întreprinzători care se chinuie să-şi construiască unităţi spitaliceşti, dar care fac un business ce creşte cu 20%-30% de la un an la altul. În această situaţie nu aş sta să mă gândesc decât la “cum” şi “cât de repede” pot da cel puţin două treimi din spitale pe mâna privaţilor! Cu banii din vânzarea acestora aş transforma cealaltă treime în aşezăminte sociale! Câţi bani aş lua? Greu de spus! Dar nu asta m-ar interesa în mod deosebit, cât mai ales faptul că voi ridica sistemul de asistenţă de sănătate la un nivel superior şi voi determina realizarea de investiţii care vor trage în sus PIB-ul. Voi câştiga însă mult mai mult din economiile făcute la buget, pentru că nici guvernul şi nici Casa de Asigurări de Sănătate nu vor mai plăti la preţuri de zeci de ori mai mari decât cele reale, aparatura, medicamentele, materialele de uz curent sau renovările clădirilor! 
 
În paralel cu privatizarea spitalelor aş stimula populaţia să-şi încheie asigurări private de sănătate prin subvenţionarea unei cote părţi din costuri şi prin deduceri de la plata impozitelor şi taxelor. Şi de ce nu, aş introduce un sistem de “bonuri de sănătate” după exemplul celor de masă! 
 
La fel aş face şi cu sistemul de învăţământ! E slab? Neperformant? Consumă resurse? Îl privatizez şi sprijin educaţia populaţiei prin acordarea de burse celor lipsiţi de posibilităţi financiare şi de garanţii guvernamentale şi stimulente fiscale (sau de orice altă natură) familiilor care vor să facă împrumuturi la bănci pentru trimiterea copiilor la studii! Aş introduce iarăşi în joc sistemul privat de asigurări şi pe cel bancar, şi aş contribui (eu – Guvernul) alături de părinţi la crearea unui fond bănesc pentru fiecare copil, exclusiv pentru şcoală. Nu m-aş da în lături să pun din buget chiar o treime din bani! Instituţiile private de învăţământ “s-ar bate” astfel în competitivitate pentru atragerea de elevi şi studenţi. 
 
Probabil că administraţia mi-ar da serios de furcă. Este oare supra-dimensionată? Sigur! Un guvern cu mai puţin de zece ministere este primul pas! Suficient pentru o ţară de dimenisunea şi condiţia României! Aşa aş reduce numărul de miniştrii, consilieri, secretari şi secretare, directori şi directoraşi! Cu acelaşi risc de a lovi în oamenii care m-au ajutat să vin la putere! Mi l-aş asuma şi aş trece şi mai departe la administraţia locală! 
 
Pentru ce avem nevoie de 42 de judeţe, cu 42 de prefecturi, 42 de prefecţi, sub-prefecţi, secretare, cu 42 de bugete de protocol? Adică o instituţie a prefecturii la aproxiamtiv 500.000 de cetăţeni! La ce bun 42 de direcţii sau structuri judeţene în instituţiile de control sau de autorizare ale statului? Nu sunt oare prea multe? Avem nevoie de 2.700 de comune, cu tot atâţia primari, şi cu mii de angajaţi? 
 
10 judeţe, cu 10 prefecturi, 1000 de comune, şi un sfert din direcţiile teritoriale ale instituţiilor de autorizare şi control ale statului ar fi mai mult decât suficiente! Aş reduce povara unui aparat administrativ supradimensionat şi aş consolida resursele disponibile. Asta ar elimina multe dintre aberaţiile adesea întâlnite, când un drum, conductă, sau un simplu şanţ începute într-o comună se termină brusc la marginea comunei vecine. Iar aceasta la rândul ei are un proiect de aceeaşi natură, care se încheie tot undeva “în aer” la hotarul unităţii administrativ teritoriale următoare. 
 
Ce facem cu primăriile şi prefecturile rămase goale după redesenarea unităţilor administrativ-teritoriale? Le vindem sau le închiriem, indiferent de preţ! Privatul va găsi sigur cea mai profitabilă destinaţie pentru respectivele spaţii! Aşa scap de cheltuielile de întreţinere şi mai aduc şi bani la bugetul noilor structuri administrative! 
 
Ce aş face cu banii (mai mulţi sau mai puţini) pe care i-aş încasa din vânzarea companiilor de stat, a patrimoniului RAPPS şi din vânzarea sau închirierea celorlalte spaţii (primării, prefecturi, etc)! I-aş concentra pe unul sau cel mult două proiecte de infrastructură! Nu aş sta mult pe gânduri pentru a alege finalizarea autostrăzii prin care să leg până la urmă Bucureştiul de litoral! Din restul de bani … aş adăuga măcar câteva din porţiunile ce lipsesc încă celebrei autostrăzi “Transilvania”! Aşa voi tonifica sectorul construcţiilor – şi nu prin contracte de asfaltare sau de înlocuire a bordurilor, cum se practică acum. Şi dacă aş rămâne în pană de cash, i-aş face pe români părtaşi la aceste proiecte! Fie prin acordarea dreptului de a subscrie acţiuni la companiile dezvoltatoare ale respectivelor proiecte, fie prin emiterea de obligaţiuni sau titluri de stat! În oricare dintre variante aş folosi piaţa de capital pentru a asigura accesul oricărui român interesat. BVB-ul şi Sibex-ul abia aşteaptă, iar fondurile de pensii private nu ar refuza un astfel de parteneriat. 
 
Ar fi foarte mult de lucru, dar la încheierea acestei ipotetice zile, nu mi-ar mai rămâne decât două lucruri de făcut: dublarea controlului vamal prin aducerea unei firme private (după model bulgăresc) şi introducerea amnistiei fiscale (aşa cum au făcut ruşii în urmă cu 10 ani). Şi pe ultima sută de metrii a mandatului meu de o zi, aş lua topul Forbes, şi pe primii 20 sau 50 de oameni din topul celor mai bogaţi oameni din România i-aş invita să facă parte dintr-o strutură numită ad-hoc “Consiliu Economic Consultativ”. Vom câştiga cu toţii dintr-un schimb de idei deschis!  
 
S-a făcut ora 12.00! La final de mandat i-aş invita pe cei 20 sau 50 de afacerişti români să ciocnim un pahar de şampanie! Poate nu vor veni toţi, dar eu mi-am făcut datoria de a încerca să aduc pe un făgaş comun interesele divergente care rup acum România în bucăţi. Asta o va putea face însă şi Prim-ministrul de mâine!
Scris de Aurelio texanu
3. 03-09-2010 06:44
PT.Aurelio Texanu
Privatizezi tot. Există sectoare care sunt strategice şi nu trebuiesc/trebuiau privatizate: energie, transport. În loc să privatizez CEC-ul l-aş transforma în cel mai mare concurent al băncilor străine, care fac beneficii foarte mari aici.Aşa a făcut Japonia după război: s-a adresat populaţiei cu rugămintea să-şi ţină economiile în băncile de stat, - cu o dobândă atractivă, şi acest fapt a fost benefic şi pentru japonez şi pentru Japonia. 
Despre remaniere: DE TREI PARALE CHIOARE.Aşteptam SPECIALIŞTI, nu oamenii baronilor din diferite zone ale ţării. Pa, PDL!
Scris de Ana Armanca Ardeleanu
4. 03-09-2010 07:41
Nu trebuie...
Nu trebuie privatizat  
C E C _ul. chiar trebuie sa ne opunem vehement, presa trebuie sa ia atitudine , deoarece fiind de stat avem mai multa incredre deocamdata , plus va fi un concurent al bancilor straine cum se spune in postarea de mai sus. TREBUIE SA NE RAMANA SI FIRME DE STAT, CINE A PUS OCHII PE CEC??
Scris de Liliana
5. 04-09-2010 20:13
BOC -CHIRURGUL-
Chir(URGIE)  
Emilică, bun băiat 
S-a gândt şi el ca omu” 
Ce e încă netăiat, 
Am să îi cedez lui Ciomu. 
De tendinţa se menţine, 
Vom trăi mereu mai “bine” 
Cu Emil şi cu Trăian 
Vom mai prinde Noul An? 
Sumbre perspective  
Pentru satul Răchiţele, 
Ai facut rost de lovele 
Şi acuma investeşti 
Ca un altu-n Scorniceşti! 
Mic de stat şi prost la sfat, 
Peste tot apostrofat, 
Îi vor pielea bugetarii, 
C-a tăiat rău din salarii.
Scris de un"Pedelist"?
6. 05-09-2010 14:58
De acord cu Dl. ..texan dar...
Ati lasat deoparte o mare durere a economiei romanesti - agricultura. Aici s-a cam privatizat totul si s-a ales - literal vorbind - praful! Fara irigatii, agricultura la noi s-a dovedit ca nu e rentabila.Fara interventia statului, nimeni nu poate restructura sistemele de irigatii (asa prost gandite cum erau ele, macar existau!). 
Iar fara agricultura, suntem condamnati sa importam anual alimente de 10 miliarde E, pe care nu le-am putea inlocui cu tot atatea produse la export din care sa sustinem lucrarile de irigatii...
Scris de unIon oarecare
7. 05-09-2010 17:22
@5
Ai mai cacat o balada, taran urduros, beslegu' dracului, cata minte trebuie sa ai, si la ce-ti sta tot timpul! N-ai mai avea parte de prea mult, ghiujule, iadul e aproape, te vei intoarce in curand; ai fost ejectat din orificiul chisda, al scroafei care te-a ejectat din iadul de origine! Acolo te vei intoarce minteni, puroiule!
Scris de bonda
8. 05-09-2010 19:14
bonda ofi barbat ?o fi femeie?
Pt. haznaua bonda un personajcu doua sexe doar atat,ma pis pe tine.
Scris de un"Pedelist"?

Scrie un comenatriu
    Nume:
    Titlu:
    Commentariu:

    Cod de securitate:* Code


    Alte articole scrise de acelaşi autor:


     
    Arhiva 2010
     
    SC Dramiral Media Group SRL.
    Copyright © SC Dramiral Media Group SRL. Toate drepturile rezervate.
    Programare si design www.spider.ro