Cu toţii am visat, încă de cånd eram puştani şi ascultam piesele Guns N’Roses pe la sfårşitul celebrelor casete video de după Revoluţie care păstrau la finalul lor cåteva clipuri de la MTV, că vom ajunge să îi vedem în
carne şi oase pe Axl şi Slash. Pentru unii, această dorinţă a devenit realitate la show-ul incendiar de marţi seară pus la cale de Axl&Co. E adevărat că majoritatea „bătrånilor pistolari“ sunt acum retraşi la „pensie“ sau pe la formaţii rock cu o notorietate mai mică şi că în locul lor solistul vocal şi-a adunat o gaşcă nouă, dar nu mai puţin talentată. În ciuda acestor cårcoteli, Axl Rose şi ceilalţi au avut o prestaţie foarte bună în faţa celor cåtorva zeci de mii de romåni strånşi să le audă melodiile pentru a reedita o perioadă sau măcar cåteva momente ale vieţii stråns legate de cåntecele celor de la Guns. Lumea a început să ia cu asalt parcarea Romexpo încă de pe la orele 20:30, însă rockerii americani, ca orice trupă cu pretenţii, şi-au permis luxul să vină cu aproape două ore mai tårziu. Pånă şi trupa care trebuia să facă încălzirea publicului, canadienii de la Danko Jones, au urcat pe scenă cu o întârziere demnă de un tren personal, cam cu o oră şi jumătate faţă de ora iniţială la care erau programaţi.
„Copiii lu’ Dracula“
Pe la orele 22:00, locul special amenajat pentru concert a devenit un orăşel cosmopolit cu vreo 30.000 de spectatori destul de iritaţi de întårzierea rockerilor de la Guns N’Roses, înjurånd probabil în toate limbile pămåntului după mimica feţelor. Pe la un 22:20 un sunet anunţa „scandalul“ care stătea să înceapă. După ce şi-a primit porţia de huiduieli pentru întårziere, Axl a deschis balul cu melodia „Chinesse Democracy“, piesă care dă şi numele ultimului lor album, lansat în noiembrie 2008. Uşor surprinşi de costumaţia de cowboy texan cu care Axl a apărut pe scenă purtånd pălarie, ochelari, sacou şi blugi rupţi în genunchi, romånii au uitat repede gustul amar al aşteptării şi s-au pus pe dansat şi cåntat, bineînţeles alături de „blonda lichidă“ din dotare. Atmosfera s-a încins imediat după cea de-a doua piesă cånd publicul a fost invitat în altă „junglă“ decåt cea cotidiană prin afirmaţia „You’re in the jungle, Transylvania! You’re gonna die!“. Imediat, din public a venit şi comentariul taxator: „Americanii ... ăştia ne ştiu numai de copiii lu’ Dracula!“.
Dezamăgirea chineză şi extazul baladelor
Piesele cåntate la începutul concertului de promovare a noului album, „Chinese Democracy“, nu au părut să îi mişte foarte tare pe spectatori, dar totul s-a dezlănţuit cånd timpanul publicului a fost atins de acordurile piesei „Sweet Child O’ Mine“ care l-a evidenţiat în special pe poate cel mai talentat dintre cei trei chitarişti din noul Guns, DJ Ashba, care a dat un recital de zile mari. „Tot nu se compară cu Slash!“, se auzea din gura a două puştoaice de pe långă mine, fane ale chitaristului etichetat în anul 2009 de revista „Time Magazin“ drept al doilea într-un top al celor mai buni 10 chitarişti de chitară electrică al tuturor timpurilor. Personal, mi s-a părut că pånă şi îmbrăcămintea şi gesturile sale îl făceau pe DJ Ashba să pară doar o epigonie de PR a lui Slash. Repet, în rest prestaţie excepţională umbrită parcă un pic de sunetul care nu a fost de cea mai înaltă calitate.
„September rain“
Imediat după, o ploaie de aplauze a umplut atmosfera cånd Axl ne-a arătat tuturor că dacă vocea te mai lasă odată cu trecerea vårstei, a vagoanelor de ţigări şi a cisternelor de Jack, måinile sunt cele care te trădează ultimele. După un mic intro de pian, Axl a trecut direct în miezul problemei apăsånd clapele magice care au dat semnalul firesc pentru „November Rain“. Primele acorduri provoacă isterie şi întreg publicul începe să cånte şi să aplaude. După un mic tribut adus legendarei trupe Pink Floyd pe cåteva secvenţe sonore ale piesei-manifest „Another Brick In The Wall“, Axl&Co prind momentul şi ne trimit la miezul nopţii pe toţi lângă Sf. Petru să ciocănim la poarta Raiului pe acordurile super-piesei lui Bob Dylan, „Knockin’ On Heaven’s Door“, în timp ce în aer pluteşte un miros dulceag de la un vecin de concert de prin împrejurimi care fumează foarte relaxat în stil jamaican. Parcă pentru a fi iertat complet de public, Axl se împodobeşte cu tricolorul României spre uimirea şi fericirea românilor prezenţi la concert. Urmează apoi un solo de chitară cu două gåturi foarte tare al lui Ron „Bumblefoot“ Thal pe muzica celebră din „Pantera Roz“. Amuzată de improvizaţia inedită, mulţimea îl răsplăteşte pe Bumblefoot, care poartă de altfel o căciulă rusească haioasă, cu minute în şir de aplauze.
Din paradis în junglă
Că tot vorbeam de un tren personal în råndurile de mai sus, după 12 trecute fix peste miezul nopţii, Guns N’Roses dă semne că ar fi terminat „gazul“ şi ne lasă impresia că vrea să plece cu trenul de noapte într-o ultimă piesă „Night train“ de pe acelaşi album promovat. După cåteva clipe de beznă, Axl reapare pe scenă şi ne oferă ocazia să cåntăm acapella piesă „Don’t cry“, poate una dintre cele mai reuşite capodopere muzicale ale lor. După un ultim tribut adus legendarei trupe AC/DC, o altă formaţie rock care a făcut de curånd senzaţie la Bucureşti, într-un final apoteotic Guns îşi trimite fanii în locuri verzi cu multe fete drăguţe prin intermediul melodiei „Paradise City“. Şi cum fiecare moment memorabil se termină cu şampanie şi artificii, în vreme de criză, organizatorii ne-au oferit numai un spectacol pirotehnic şi ceva confetti şi alte beteli, mai ceva ca la Crăciun. Mulţumiţi de ce-am văzut şi cu speranţa că vom mai primi nume mari la Bucureşti, plecăm pe la casele noastre, undeva în jurul orei unu noaptea, să construim „democraţia romånească“ în jungla Bucureştilor. Citeaza acest articol pe saitul tau
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
