Ziua Institutului „G. Călinescu“
Timp şi literatură
Anul acesta, ziua Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române a fost marcată de un important eveniment editorial - apariţia
volumului „Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu“, la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă; o lucrare-document despre trecutul acestui Institut, preocupările actuale şi proiectele de viitor. Cum afirmă acad. Eugen Simion, directorul Institutului, cele şase decenii câte au trecut de la înfiinţarea Institutului: „Nu-i mult în istoria spiritului universal, nu-i nici puţin. Nu-i puţin în istoria românească unde instituţiile se schimbă repede... Institutul de Istorie Literară şi Folclor (cum s-a numit iniţial - s.n.) a jucat un rol important în viaţa intelectuală românească, atât cât s-a putut şi cum s-a putut într-un regim politic de tip totalitar“. Pentru G Călinescu, Institutul a devenit o adevărată familie şi, după dispariţia lui, specialiştii s-au străduit să-i perpetueze spiritul şi stilul „şi uneori au reuşit graţie cercetărilor din mai multe generaţii: oameni pricepuţi şi devotaţi disciplinei lor intelectuale“. Comunicările prezentate şi discuţiile au confirmat rostul unei asemenea manifestări: „O zi în care trebuie să reflectăm la ceea ce am făcut şi cum am făcut şi, mai ales, le ceea ce trebuie să facem pentru cultura românească în lumea de azi: o lume care se globalizează, îşi schimbă modelele şi, de multe ori, ierarhia valorilor...“. Într-o atmosferă de cordială colegialitate au vorbit acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, prof. univ. Paul Cornea, acad. Nicolae Breban, acad. Solomon Marcus, Daniel Cristea Enache şi Ionel Oprişan, redactorul lucrării.
Dintre realizările recente s-au făcut numeroase referiri la „Dicţionarul General al Literaturii Române“ (DGLR), coordonat de acad. Eugen Simion, apărut în şapte volume pe parcursul anilor 2004-2009. Proiect fundamental al Academiei Române, DGLR înfăţişează în cele peste şase mii de pagini o imagine cuprinzătoare a literaturii şi culturii române. Dr. Laurenţiu Hanganu, secretarul ştiinţific al Institutului, apreciază că „Având drept piloni de rezistenţă figurile ilustre ale lui Eminescu, Caragiale, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, Nichita Stănescu sau Marin Preda, dar şi cele ale lui Eugen Ionescu, Emil Cioran şi Mircea Eliade, DGLR s-a constituit ca un adevărat tezaur al patrimoniului spiritual naţional, reunind întreaga românitate în catedrala eternă a spiritului“. Autorii - cercetători de la institutele academice de profil din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, de la Institutul de Literatură al Academiei Republicii Moldova, profesori de la mai multe universităţi din ţară - sunt conştienţi că Dicţionarul este perfectibil şi deja pregătesc o nouă ediţie. Se are în vedere şi alcătuirea unei bănci de date despre literatura română, o necesitate ce vine de la sine în epoca Internetului. Au fost amintite şi alte numeroase realizări ce fac din Institutul „G. Călinescu“ un reper al vieţii literare româneşti contemporane.
Dintre proiectele în curs de desfăşurare a fost menţionate: „Cronologia vieţii literare în perioada 1944-1964“, „Enciclopedia literaturii române vechi“, „Istoria vieţii literare româneşti în perioada 1989-1009“, „Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine. 1945-1965“, „M. Kogălniceanu. Scrieri literare“, ediţii critice ale „Jurnalului“ lui Titu Maiorescu, operelor lui Mihail Sebastian, Hortensia Papadat Bengescu (inclusiv romanul inedit „Străina“) şi Cezar Petrescu.
Pentru viitorul apropiat s-a vorbit despre cele două volume de publicistică ale lui G. Călinescu, al cărui spirit a tutelat această festivitate. A fost, cum spunea acad. Eugen Simion, „unul dintre cei mai mari critici europeni din epoca sa“ şi, parafrazând cuvintele lui J. Paul Sartre despre Baudelaire, a încheiat: „G. Călinescu nu a avut istoria pe care geniul său o merita. Dar a existat vreodată, mă întreb, o istorie care să fie la înălţimea geniilor ei?...“. Fireşte, întrebarea este retorică, însă de aici apare datoria ce revine urmaşilor; o datorie pe care cercetătorii Institutului „G. Călinescu“ se străduiesc s-o împlinească şi, când vremea nu le e prea potrivnică, reuşesc cu excelenţă.
Eveniment
În sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziţia „Expediţia Demidoff prin Ţările Române spre Crimeea şi sudul Rusiei 1837, organizată de Biblioteca Academiei Române şi Institutul de Geologie şi Geoecologie Marină (GEOECOMAR). În deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a afirmat că această expoziţie este menită să arate, pe de o parte, din patrimoniul Bibliotecii şi, pe de altă parte, să evoce călătoria de studii întreprinsă, în 1837, de Anatolie Demidoff (1813-1870), prinţ de Donato, pe al cărui itinerar au fost înscrise şi Ţările Române. În alocuţiunea sa, Tudor Berza sublinia că Demidoff a fost un personaj excentric, însă se ştie mai puţin că a fost şi un rafinat colecţionar de artă, că avea preocupări ştiinţifice, iar la expediţie au participat şi oameni de ştiinţă. Cătălina Macovei, şef al Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române, a precizat că Biblioteca Academiei Române are cea mai completă colecţie a acestor volume şi albume din Europa. „În expoziţie sunt prezentate planşe din albumul apărut în 1840, la Paris, cu litografii executate de Denis Auguste Marie Raffet (1804 - 1860), redând aspecte din Ţările Române şi din Rusia Meridională şi Crimeea - Bucureşti, Giurgiu, Iaşi, Chişinău, Portul Zalta, Sevastopol -, tipuri umane şi aspecte din manevrele militare ruse, sub conducerea împăratului Nicolae I. Mai pot fi văzute volumele editate de Demidoff între 1838-1845 (cu variante în limbile română, rusă, engleză, germană, italiană, spaniolă), două atlase, numeroase gravuri cu imagini din Valahia, Moldova, Banat, membrii expediţiei, planşe, ediţii cu ex libris-uri ale lui Alex. Odobescu, Papiu Ilarian ş.a. Pentru prof. univ. Marian Traian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Române, expoziţia este o provocare pentru orice vizitator, dar mai ales pentru cei care studiază natura şi care pot vedea ce exista acum două sute de ani şi ce mai există astăzi.
Luni, 11 octombrie, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române va avea loc o sesiune ştiinţifică în care cunoscuţi specialişti vor vorbi despre aspecte încă necunoscute ale acestei celebre călătorii. Expoziţia este deschisă până în ziua de
14 octombrie şi poate fi vizitată între orele 10.00-15.00.
AGENDA
- Astăzi, în Aula Academiei Române, încep lucrările celei de a IX-a ediţii a Colocviului internaţional „Penser l’Europe“, cu tema „Cum se scrie istoria. Conştiinţa europeană şi istoria identităţilor naţionale“, organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Academia Română, Institutul Franţei, Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, Academia Regală de Ştiinţe Economice şi Financiare din Spania şi Academia Regală a Doctorilor din Barcelona. După ceremonia de deschidere, lucrările vor continua pe sesiuni tematice: „Istorie naţională, istorie europeană“, „Mitologizare, mistificare şi demitizarea istoriei“ şi „Limitele interpretării“. Participă oameni de ştiinţă şi cultură din Franţa, Spania, Israel, Belgia, Austria, Grecia, Canada, Algeria şi România.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
