Zilele trecute s-a inaugurat, în comuna Berthelot, judeţul Hunedoara, Centrul de Dezvoltare Durabilă „Ţara Haţegului-Retezat“, reper în desfăşurarea Proiectului „Conservarea bio şi geodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile
şi creşterii economice şi sociale în zona Haţeg - Retezat“. Iniţiat de Academia Română în consorţiu cu Universitatea din Bucureşti şi Asociaţia Intercomunală „Ţara Haţegului“, Proiectul „Ţara Haţegului - Retezat“ a fost câştigat prin competiţie şi este finanţat de mecanismul Spaţiului Economic European (SEE), de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. În valoare totală de 2.083.337 de euro, proiectul beneficiază de o finanţare externă de 1.579.865 de euro, restul de 335.587 de euro fiind asigurat prin cofinanţare de Academia Română şi Asociaţia Intercomunală „Ţara Haţeg“.
La ceremonia de inaugurare au participat acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, coordonatorul proiectului, acad. Dan Berindei, acad. Cristian Hera, acad. Marius Sala şi acad. Valentin Vlad, vicepreşedinţi ai Academiei Române, E.S. Oystein Hovdkinn, ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucureşti, Cristian Vigne, nepotul generalului Berthelot, lt. col. Thierry Le Guillou, ataşat al Ambasadei Franţei la Bucureşti, membri ai Academiei Române, reprezentanţi ai administraţiei locale.
Istoria la zi
Acad. Păun Ion Otiman a evocat istoria donaţiei făcute de Generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931), membru de onoare al Academiei Române, înscris pentru totdeauna în „cartea eroilor şi marilor prieteni ai neamului nostru“. În 1 decembrie 1926, Berthelot scria: „Voind, pe de o parte, a mulţumi naţiei româneşti de toate mărturiile de recunoştinţă şi de dragoste ce mi-au fost arătate cu prisosinţă şi, pe de altă parte, să întreţin bunele relaţii şi legăturile intelectuale între Franţa şi România“ a donat Academiei Române „toată averea aflată în România, atât bunuri mobiliare, cât şi imobiliare“. Astfel, revenea acestei prestigioase instituţii conacul, întreaga moşie pe care Generalul Berthelot o primise de la statul român în anul 1922, odată cu cetăţenia română, în comuna Fărcădin, judeţul Hunedoara, şi sumele depuse pe numele său la Banca Marmorosch, Blank et. Co. Anii au trecut cu evenimentele lor şi, în 1942, s-a încheiat o convenţie între Academia Română şi Cooperativa „Ţara Haţegului“ pentru organizarea unui centru de activitate şi educaţie agricolă şi zootehnică în interesul obştii. Cum, vorba cronicarului, omul rămâne mereu sub vremuri, desfăşurarea faptelor a făcut ca, în 1948, prin Decizia Consiliului de Miniştri, donaţia făcută de Generalul Berthelot, „dar de iubire pentru ţara care-l înfiase cu atâta mândrie“, să fie trecută în folosinţa Ministerului Agriculturii, şi a fost sediul unui IAS, iar conacul s-a ruinat ajungând într-o stare greu de recunoscut. Îşi aminteşte acad. Păun Ion Otiman: „În anul redobândirii de către Academia Română (2001), starea conacului, a anexelor şi terenul de şapte hectare din jurul său arătau mai mult decât jalnic, arătând adevărata faţă a «grijii» conducătorilor perioadei comuniste faţă de zestrea istorică şi de arhitectură a neamului“. De altfel, localnicii şi vizitatorii pe aceste meleaguri mai păstrează în memorie imaginea descurajantă a castelului, iar mass-media a semnalat, nu odată, ruina în care se afla.
Acum totul aparţine trecutului pentru că, afirmă acad. Păun Ion Otiman, conacul şi-a recăpătat imaginea de odinioară, însă la standardele de civilizaţie ale sec. XXI. „Prin iniţierea acestui proiect al Academiei Române, conacul va avea funcţia gândită în anul 1942 de conducerea de atunci a Academiei Române - să organizeze un centru de activitate şi educaţie agricolă şi zootehnică, să dezvolte o activitate profundă agricolă şi culturală a săteanului“. În incinta conacului şi în anexele lui vor funcţiona patru laboratoare de cercetare, săli de conferinţe şi spaţii de cazare. Tot aici va fi şi un punct muzeistic dedicat perpetuării memoriei Generalului H.M. Berthelot. Urmează ca în Centrul de Cercetare să-şi desfăşoare activitatea cercetători, cadre didactice şi studenţi precum şi doctoranzi din Academia Română şi instituţiile de învăţământ superior.
Obiective viitoare
Inaugurarea Centrului pentru dezvoltare durabilă „Ţara Haţegului - Retezat“ marchează începutul derulării proiectului de cercetare care are ca obiectiv dezvoltarea unui complex unic în domeniul bio şi geodiversităţii apt să devină un adevărat model şi pentru alte zone ale ţării în ideea creării unei Reţele Naţionale de Biodiversitate. Aceasta înseamnă, într-o egală măsură, protecţia mediului, identificarea şi stabilirea direcţiilor economice pentru o dezvoltare durabilă şi formarea unui mediu de afaceri zonal ecologic şi sustenabil. Cercetările cu caracter interdisciplinar, pe bază de proiecte, vor urmări trei direcţii complementare: biodiversitate, geodiversitate şi eco-agricultură tradiţională. Concret, „din o primă evaluare a economiei rurale din Ţara Haţegului, prima prioritate economică a zonei o reprezintă agricultura, în general, şi în mod deosebit agricultura organică (ecologică sau biologică), care întruneşte condiţiile optime de dezvoltare rurală durabilă“. Sintetizând elementele proiectului, acad. Păun Ion Otiman a spus: „Plecând de la noua filozofie, concepţia noastră despre dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural, apreciem că, în condiţiile actuale, agricultura nu reprezintă numai o ramură economică generatoare de produse agricole şi profit, ci, înainte de toate, este un mod de viaţă agrară neorurală şi o nouă cultură, agri-cultură, iar spaţiul rural nu poate fi privit, în condiţiile dezvoltării rurale durabile, numai ca un spaţiu de producţie, ci, în primul rând, un mediu de viaţă“. Astfel, „componenta de dezvoltare durabilă a zonei, pe lângă campaniile de conştientizare a locuitorilor privind eco-agricultura tradiţională, va forma şi dezvolta spiritul întreprinzător în afaceri pe fondul conservării şi valorificării bio şi geodiversităţii“.
Trebuie spus că şi de această dată Academia Română îşi onorează misiunea şi tradiţia şi o să amintim doar că primele cercetări ştiinţifice sistematice de biodiversitate au fost iniţiate, imediat după Marea Unire, de Alexandru Borza, membru post-mortem al Academiei Române, directorul Grădinii Botanice din Cluj, care, în 1935, a înfiinţat Parcul Naţional Retezat cu o suprafaţă de 15.000 ha. Vorbind despre acest Parc, Al. Borza îl numea „pământ sfânt pentru ştiinţă în întregimea sa, un monument sacru al naturii, simbol al bogăţiilor noastre naţionale“. Apoi, primele cercetări sistematice de sociologie şi economie rurală au fost întreprinse de acad. Dimitrie Gusti împreună cu echipa sa şi rezultatele au fost publicate în monografia „Clopotiva un sat din Haţeg - monografie sociologică“. În discursul de recepţie intitulat „Fiinţa şi menirea Academiilor“, întemeietorul şcolii de sociologie rurală pleda pentru o „Academie activă şi militantă“, „adăpostul raţiunii ştiinţifice şi filosofice, ca şi al inspiraţiei artistice“. Prin împlinirea de acum, care se adaugă la multe altele, Academia se manifestă activ şi militant în viaţa cetăţii şi chiar dacă glasul ei nu este întotdeauna ascultat, faptele, între care se înscrie şi inaugurarea Centrului de Dezvoltare Durabilă „Haţeg - Retezat“ şi Proiectul poartă însemnele dăinuirii.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
