Pe 21 noiembrie 2008, într-unul din conturile personale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu de la Marfin Laiki Bank din Nicosia - Cipru a fost transferată suma de 2.718.982,91 euro de la fundaţia înfiinţată de SOV în Belgia, Vintu Fondation. Transferul apare consemnat într-un extras de cont ce face parte din materialul probator depus la dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa. Cum legea, atåt cea belgiană, cåt şi cea romånească, interzice în mod expres şi pedepseşte destul de drastic
transferurile de bani din contul unei fundaţii în cel al membrilor fondatori ai acesteia, Sorin Ovidiu Vîntu riscă deschiderea unui nou dosar penal pentru săvårşirea infracţiunii de spălare de bani. La fel, administratorii fundaţiei, Cristian Unteanu şi Daniela Costela Filipescu, riscă şi ei inculparea pentru infracţiunea de delapidare, pedepsită cu pånă la 15 ani de închisoare. Aceasta doar cu condiţia ca autorităţile romåne, dar şi/sau cele belgiene să investigheze legalitatea transferului celor aproape 3 milioane de euro dintr-o fundaţie în contul fondatorului ei. Conform legii fundaţiilor belgiene din 1921, modificată în 2003, dar şi a statutului Vintu Foundation, „obţinerea de cîştiguri materiale“ din fundaţie este interzisă pentru membrii fondatori sau administratori. „Fundaţia nu poate oferi cåştiguri materiale nici fondatorilor, nici administratorilor, nici oricărei alte persoane decåt dacă, în acest din urmă caz, este vorba despre un scop dezinteresat“ („La fondation ne peut procurer un gain matériel ni aux fondateurs ni aux administrateurs ni à toute autre personne sauf, dans ce dernier cas, s’il s’agit de la réalisation du but désintéressé“) - consemnează art. 27 din Legea fundaţiilor belgiene. La fel, se precizează în articolul 4 al statutului Vintu Foundation, „fundaţia nu poate oferi niciun cåştig material fondatorului său şi succesorului desemnat“ („La fondation ne peut procurer aucun gain matériel à son fondateur et à son successeur désigné“). În aceste condiţii, transferul celor peste 2,7 milioane de euro din contul fundaţiei lui Vîntu în contul personal al acestuia încalcă în mod flagrant legislaţia romånă şi belgiană. Dacă banii ar fi rămas în contul personal al lui Vîntu, din Nicosia, el ar mai fi avut, poate, o circumstanţă atenuantă în faţa acuzaţiei de spălare de bani, invocånd scuza că transferul s-a făcut dintr-o greşeală. Banii transferaţi au fost însă împrăştiaţi rapid prin alte conturi, aproape 1,7 milioane de euro dispărånd în aceeaşi zi, pe 27 noiembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare din Romånia. Alţi 800.000 de euro au plecat, pe 4 decembrie 2008, în contul Bluelink Communicazione, acţionarul majoritar de la Realitatea Media SA. Aşa se face că, la mai puţin de o lună de la transfer, în contul lui SOV de la Marfin Laiki Bank mai rămăseseră 25.864,43 de euro. Adică bani de trabucuri. Rapiditatea cu care a Vîntu a spulberat cei aproape trei milioane de euro în mai puţin de o lună, ştiind că au ajuns în mod fraudulos în contul său, îl încadrează perfect în prevederile articolului 23 (1) din legea 656/7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. În acelaşi timp, cel care a semnat pentru transferul acelei sume în contul lui Vîntu şi Cristian Unteanu sau Daniela Filipescu, ca administratori, sunt, cum am arătat, în situaţia prevăzută de art. 215.1 Cod penal („Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani“).
Vintu Foundation, un paradis fiscal ambulant
Înregistrată în februarie 2007, Vintu Foundation a primit în contul deschis la Fortis Banque - Bruxelles, 50.000 de euro. Administratorii fundaţiei lui SOV sunt Cristian Unteanu, editorialist şi corespondent la Bruxelles, atunci, al ziarului „Ziua“, şi Daniela Costela Filipescu, fost corespondent al ziarului „Adevărul“ la Bruxelles şi reprezentant al Camerei Deputaţilor la Parlamentul European. Sediul fundaţiei a fost înregistrat la domiciliul lui Cristian Unteanu, din Avenue d’Auderghem, 61.A a Etterbeek (1040 Bruxelles). Scopul real al fundaţiei pare a fi fost acela de a cumpăra bunăvoinţa jurnaliştilor de peste hotare, dar şi de a jongla prin conturi diverse sume de bani sustrase impozitării. Vintu Foundation a fost un fel de prelungire a celeilalte fundaţii, „Eugenia Vîntu“, instrumentul prin care SOV a încercat să-şi spele imaginea premiind cu zeci de mii de euro activitatea unor importanţi cărturari romåni precum Alexandru Paleologu sau Nicolae Manolescu. Oficial, Vintu Foundation şi-a propus să se implice în programe de educaţie şi formare a jurnaliştilor, dar şi în acţiuni umanitare cum au fost cele de sprijinire a familiilor unor jurnalişti ucişi la datorie. Denumită „Fundaţia Våntu - pentru excelenţă în educaţie şi jurnalism“, fundaţia a intrat în atenţia presei după ce a semnat un acord cu Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (IFJ), chiar de Ziua Internaţională a Presei, prin care s-a obligat să acorde 6.000 de euro pentru familiile cåtorva jurnalişti ucişi în timpul exercitării profesiei. Au beneficiat de acest ajutor familiile unor jurnalişti din Afganistan, Columbia, Congo, Irak, Filipine, Pakistan, Rusia, Somalia, Sri Lanka şi Zimbabwe. Ulterior, în 2008, contractul a fost reînnoit, Vîntu punånd la dispoziţie încă 60.000 de euro pentru această acţiune umanitară. A fost ultima oară cånd s-a auzit despre această fundaţie. Dacă un ziarist mort valora 6.000 de euro pe fundaţie, pe firmă el valora, viu, cåteva sute de mii de euro, aşa cum am arătat deja în cotidianul nostru, cånd am prezentat salariile tonomatelor lui Vîntu. La sfårşitul lui 2008, Vintu Foundation îşi împlinea menirea pentru care fusese înfiinţată. Adică aceea de paradis fiscal ambulant.
Ia (7 milioane de euro) de la Realitatea!
O altă operaţiune posibil legală de această dată, dar interesantă, a avut loc la sfårşitul lui mai 2008. Astfel, pe 27 mai 2008, în contul lui Sorin Vîntu de la Marfin Laiki Bank au fost viraţi 6,9 milioane de euro de la Bluelink Communicazione Ltd, acţionarul majoritar al societăţii Realitatea Media SA. A doua zi, Sorin Ovidiu Vîntu a transferat aceşti bani în trei conturi diferite, patru milioane de euro pentru cei doi copii ai săi şi 2,9 milioane de euro într-un cont necunoscut. Astfel, două milioane de euro au intrat în contul Ioanei Vîntu, alte două milioane de euro în contul lui Ionuţ Vîntu, iar restul a ajuns într-un cont despre care nu avem prea multe indicii.
Unteanu: „S-au făcut foarte multe transferuri de la fundaţie...“
I-am solicitat administratorului Vintu Foundation, Cristian Unteanu, un punct de vedere cu privire la acest transfer ilegal, dar, deşi a promis că ne va furniza o explicaţie în timp util, aceasta nu ne-a parvenit pånă la ora închiderii ediţiei. „S-au făcut foarte multe transferuri de la Fundaţie şi nu vă pot da un răspuns în acest moment, pentru că sunt la o reuniune. Am trimis solicitarea dvs la Bruxelles şi în acest moment cineva verifică operaţiunile făcute prin Fundaţie. Cånd voi termina vă voi transmite punctul de vedere al Vintu Foundation“, mi-a comunicat Cristian Unteanu.
Art. 23 - (1) - Legea Nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor
Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscånd că provin din săvårşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvårşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscånd că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; c) dobåndirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscånd că acestea provin din săvårşirea de infracţiuni. (2) Asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvårşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani. (3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 215 (1) - Cod Penal Delapidarea
Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (14)
1. 31-10-2010 19:59
SOV treci la "hidrant"!
Cu sau fara batista cum iti place tie jupune.
2. 31-10-2010 20:11
se da bani !!! da dar la pedelisti,restu
Elena Udrea şi Emil Boc au planificat campania electorală a partidului pe credite cu garanţii de stat. Primarii portocalii recunosc că primesc finanţări în funcţie de numărul de voturi pe care îl aduc la partid.
de Adriana Duţulescu 1/11/2010 109 vizite
Imprimă
E-mailJurnalul Naţional a dezvăluit în ediţia din 21 octombrie (Licitaţii de 4 miliarde de euro pentru PDL) că Elena Udrea i-a convocat pe primarii PDL din ţară la Ministerul Dezvoltării pentru a le explica strategia financiară pentru campania electorală a partidului: deschiderea de şantiere în localităţile portocalii pe garanţii de stat, plătibile de guvernele viitoare. Este vorba despre Programul Naţional de Dezvoltare (PND), care cuprinde trei paliere de investiţii, unul care se referă la asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi "de interes local", alimentare cu apă şi canalizare şi proiecte de dezvoltare rurală care nu au mai primit finanţare pe măsura europeană 322.
Noutatea programului în care vor fi incluse ministerele Dezvoltării, Transporturilor şi Mediului este angajarea finanţării prin credit-furnizor, ceea ce înseamnă că actualul Guvern face licitaţiile, câştigătorii licitaţiilor vor apela la credite bancare cu garanţii de stat, dar plata va fi făcută de guvernele din 2013-2017. Primarii PDL au fost instruiţi să depună memorii cu necesităţile financiare la ministerele Mediului, Dezvoltării şi Transporturilor până în 15 noiembrie. La începutul lunii octombrie a avut loc o întâlnire la Braşov între liderii PDL şi primarii partidului, unde Elena Udrea şi Emil Boc le-au promis acestora "în jur de 4 miliarde de euro" pentru deschiderea de şantiere în localităţile cu edili portocalii.
50 DE MILIOANE PENTRU ŞEFUL PDL DE LA BRAŞOV Întâlnirea parlamentarilor portocalii şi a primarilor, preşedinţi de organizaţii judeţene ale PDL, cu Elena Udrea la Ministerul Dezvoltării s-a soldat pentru judeţul Braşov cu aproximativ 50 de milioane de euro pentru primăriile conduse exclusiv de primari ai partidului de guvernământ. La întâlnirea cu ministrul Dezvoltării au participat parlamentarii braşoveni ai PDL, împreună cu primarul George Scripcaru, vicepreşedinte naţional al partidului. Pentru judeţ, exclusiv municipiul Braşov, au fost obţinuţi în jur de 20 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructură, în principal de senatorul braşovean Marian Rasaliu. "Am obţinut aceşti bani inclusiv pentru proiecte care sunt finanţate şi de Uniunea Europeană. Am intervenit pentru orice proiect din zona Făgăraşului şi Rupea, chiar dacă altă dată localităţile erau cu primari PSD, exemplu, Mândra, Hoghiz, etc., ceea ce voi face şi în continuare", susţine senatorul PDL Marian Rasaliu.
Interesant este că Elena Udrea a alocat pentru Predeal 4 milioane de euro, cu destinaţia precisă - Consolidare Drum Poiana Susaiului-Clăbucet, adică până la Hotelul Clăbucet, care i-a aparţinut lui Theodor Stolojan, vândut ulterior de acesta. Braşovul a obţinut finanţări electorale, în jur de 30 de milioane de euro, în principal pentru construirea aerodromului de la Ghimbav, executarea ultimului tronson al ocolitoarei mici a Braşovului, construirea pasajului Străzii Independenţei, reabilitarea Pieţeii Unirii, dar şi pentru alte lucrări de reabilitări drumuri municipale, lucrări ce vor fi executate aproape în totalitate de prinţul portocaliu al asfaltului, Marcel Butuza. Libiu Mateescu
GORJ: "PRIMUL-MINISTRU NE-A CHEMAT, AM AVUT ŞI CAMERĂ REZERVATĂ!" Primarii PDL din Gorj confirmă faptul că în urmă cu trei săptămâni au fost chemaţi la Bucureşti pentru a se întâlni cu primul-ministru, Emil Boc. Scopul întâlnirii: un proiect privind infrastructura pe care Guvernul îl pregăteşte pentru 2011, în cadrul căruia se vor asfalta 10.000 de kilometri în România. Deşi neîncrezători în promisiunile propriilor colegi de partid, primarii din Partidul Democrat Liberal de la Gorj susţin că au depus totuşi memorii de finanţare în care au trecut necesităţile din comunitate. Iniţial, discuţiile s-au purtat la nivelul organizaţiei, acolo s-au şi adunat şi memoriile, pentru ca apoi să existe întâlniri cu membrii Guvernului privind acest proiect.
"Am dat o listă conducerii PDL Gorj cu necesităţile de finanţare din comună, câţi kilometri de drum avem nevoie pentru asfaltare şi care sunt priorităţile. S-a făcut, practic, o simulare pentru un proiect pregătit pentru 2011 de ministerul doamnei Udrea, pentru realizarea celor 10.000 de kilometri. Eu am dat lista, la fel ca şi colegii mei. Am avut apoi o discuţie la Braşov, când m-am întâlnit cu doamna Udrea în cadrul şedinţei cu primarii PDL din toată ţara. Am vorbit despre aceste investiţii pe care le pregăteşte Guvernul, dar i-am cerut să finanţeze proiectele deja începute şi nefinalizate. Asta a fost la Braşov, apoi la Bucureşti, acum două-trei săptămâni ne-am întâlnit cu primul-ministru. Am fost cam majoritatea primarilor PDL de la Gorj, cred că toţi 15 am fost şi la fel noi ne-am plâns de lucrările începute şi nefinanţate. Eu mai am nevoie de 40 de miliarde de lei vechi ca să le termin", a explicat primarul PDL al comunei Negomir, Ion Gruiescu. Primarul explică faptul că n-a mai fost chemat apoi la Bucureşti şi, din discuţiile purtate cu ceilalţi membri de partid, a înţeles că de aceste probleme se va ocupa şeful organizaţiei PDL Gorj.
Un alt primar PDL, supărat chiar pe propriii colegi de partid spune că a fost chemat la discuţii pentru proiectul de investiţii pregătit de Guvern, dar că nu s-a dus. "Drumurile mele sunt făcute praf, şi cele comunale, şi cele judeţene. M-au chemat la Braşov, am avut şi cameră rezervată, dar nu m-am dus. M-am săturat de discuţii. De nenumărate ori m-am plâns că mi se degradează lucrările începute, pentru că nu au mai acordat finanţare. Nu am vrut să mai merg, se vorbea despre un parteneriat cu bani de la Guvern. Asta înseamnă că trebuie să coparticip şi eu şi nu vreau să-mi îndatorez comuna. Am nevoie de 20 de miliarde de lei vechi să-mi termin lucrările de consolidare a malurilor", a explicat primarul comunei Cătunele, Florinel Ţuilă. Primarii au confirmat că la aceste discuţii nu au participat decât edilii din PDL. Gabriela Mladin
LA IAŞI SE ÎMPART FINANŢĂRILE ÎN FUNCŢIE DE VOTURI Reprezentanţii PDL din judeţul Iaşi au confirmat că invitaţia adresată pentru participarea de la 8 octombrie la o întrunire cu miniştrii de resort şi privitoare la necesităţile locale de finanţare a fost făcută doar reprezentanţilor locali PDL. "Întrunirea a fost la 8-9 octombrie, la Braşov, acum două săptămâni. Au fost informaţii punctuale, pe capitole, la care au participat doar primarii PDL, a fost ca o şedinţă de partid", a spus Benone Moruzi, primarul comunei ieşene Aroneanu. "O să se dea prioritate şantierelor deschise, urmând ca în funcţie de posibilităţile financiare să se deruleze noi proiecte. Se încearcă sprijinirea pentru terminarea lucrărilor, iar proiectele europene sunt importante, dată fiind lipsa banilor pentru cofinanţare în special în zonele rurale. La întrunire au fost prezenţi şi miniştri de resort, inclusiv doamna Udrea. Şi eu am un proiect pe care-l derulez prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Doamna Udrea ne-a spus că 2011 va fi un an al investiţiilor, dacă până acum s-au făcut tot felul de lucruri pentru a se acoperi cheltuielile curente, începând cu cele de personal şi terminând cu pensiile şi alte cele", a mai spus edilul.
Mulţumiţi mai mult sau mai puţin, unii dintre primarii PDL au dat de înţeles că agenţii economici care participă la lucrările în infrastructură vor fi în continuare şantajaţi pentru a li se da de muncă. Primarul PDL Moruzi este îngrijorat nu pentru localnicii care nu se vor putea bucura de facilităţi de trai civilizat, ci mai mult de soarta firmelor preferate, care ar putea da faliment. "S-a arătat că o să se găsească bani şi pentru investiţiile care stau şi aşteaptă. Sunt proiecte contractate, în derulare. Oamenii care au făcut lucrări si sunt la limita falimentului ne-au făcut drumuri, şcoli şi aşteaptă banii noştri, e o nebunie. Sunt şcolile noastre, făcute de alţi oameni, dar învaţă copiii noştri", a mai spus Moruzi. Acesta a arătat că are un proiect de canalizare. "Am restanţe la un proiect cu apa într-un sat, am întârzieri la plată totale de aproape trei milioane. La Braşov ne-au dat o programare cam pe 12 luni, ca să ştim la ce să ne aşteptăm anul viitor. Din păcate, s-au deschis multe lucrări, în unele comune s-a făcut canalizare, dar nu s-a branşat nimeni la canal. Eu merg o dată pe săptămână la Bucureşti, sunt tot felul de probleme ba la Ministerul Mediului, ba în altă parte", a completat Moruzi. După spusele domniei sale, din judeţul Iaşi au participat la întrunirea cu Udrea de la Braşov cel puţin 12 primari. "Noi suntem 22 de la PDL, dar a venit fiecare cum a putut. Acelaşi lucru s-a întâmplat la nivelul întregii ţări. Probabil au fost cam la 600 de oameni acolo din 900, câţi avem la nivelul României. E un lucru bun cu această întâlnire că măcar acum s-au reglementat anumite lucruri", a precizat Benone Moruzi. Pe de altă parte, primarul PDL al comunei ieşene Horleşti, Mihai Cadar, se arată pesimist. "Drumurile arată jalnic, asistenţii personali îi plătim din buget. Ai noştri (PDL - n. red.) sunt de mâna a doua. Cei de la PNL s-au ajutat. Acum totul e pe interes. S-a promis că o să ne dea câte un proiect la fiecare să-l executăm până la următoarele alegeri. S-a vorbit pe linie de partid ", a spus Cadar. "Doamna ministru a fost la Braşov, dar eu n-am fost. Au fost colegii mei din comunele Miroslava, Butea, Aroneanu... Eu am apa în execuţie pe HG 577 (realizare de aducţiuni de apă printr-un program guvernamental iniţiat pe timpul Guvernului Năstase - n.r.), e posibil să vină câteva miliarde (lei vechi - n.r.) anul ăsta. Dar mai trebuie 45 miliarde, iar de proiectul ăsta ar beneficia Miroslava, Voineşti, Horleşti. Şi mai este o grădiniţă, e dată în folosinţă, dar trebuie să plătim trei miliarde, că executantul abia mai poate. Şi n-am bani nici de drumuri, deşi sunt la pământ", spune Cadar, care e sceptic în ce priveşte comunele mici. "În general se preferă să fie ajutate comunele mari, cu 10.000 de votanţi, cele mici n-au nici o trecere, pentru că nu aduc voturi. Interesul deputatului sau senatorului PDL e în comunele unde poate primi mulţi susţinători. El se gândeşte: «Dacă ajut primarul ăsta, obţin 60%, dacă nu-l ajut, am 40%. 20% înseamnă vreo 200 de voturi, cum ar fi în localităţile rurale mici»", mai adaugă Cadar.
Însă PDL-iştii au şi primari ceva mai izolaţi. Sunt aceia fără experienţă, care au câştigat recent alegerile. Un astfel de edil este şi Pamfilică Brânză, şef al comunei ieşene Cucuteni. O localitate mică, ce nu aduce voturi prea multe şi, în consecinţă, căreia nu i se prea dă importanţă. "Dintre problemele cotidiene, remarc lipsa banilor necesari plăţii indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap sau însoţitori, o bubă prezentă la majoritatea primăriilor. Pe lângă aceasta, cele mai importante ar fi că nu avem apă şi canalizare. Aş avea nevoie de bani pentru două drumuri comunale, care sunt nenorocite... S-au desfiinţat şcolile din trei sate şi dacă plouă rămân cu elevii în drum. Dacă a fost pe aici un ministru de resort sau dacă m-a chemat doamna Udrea? N-a fost nimeni. Poate o să merg să-mi depun proiectul pentru apă şi canalizare. Nu m-am întâlnit cu nici un ministru, ce, ei au timp de mine! Eu sper ca proiectul meu să fie bun şi să prind finanţare. Majoritatea celor din partidul meu şi-au rezolvat problemele prin măsura 322 (din programul naţional de dezvoltare rurală - n.r.) şi prin OG 7 (ce vizează programul de dezvoltare a infrastructurii - n.r.). Inclusiv în Horleşti, Dagâţa... ştiu că ei au primit fonduri prin OG 7. Şi la Ion Neculce s-a rezolvat cu finanţarea, la Todoreşti, Hărmăneşti... La mine nu s-a rezolvat, pentru că de puţin timp am intrat primar, iar fostul primar a ezitat să cheltuiască banii statului", spune Pamfilică Brânză. Totuşi, partidul de guvernământ este cel din care face parte şi el... "Nu-ţi dă nimeni bani... N-am în derulare nici un proiect. O să depun proiect ca toată lumea! Sunt în curs de depunere la 322 sau la... nu ştiu unde, trebuie să-mi vină avizele!", mai spune primarul cu ceva amărăciune în glas. Cristinel C.Popa
ÎN JUDEŢUL ARGEŞ, PRIMARII PDL ŞI-AU FĂCUT SOCOTELILE "Am fost convocaţi, într-adevăr, însă eu nu am ajuns, pentru că am avut şedinţă de Consiliu Local. Nu am făcut deocamdată un calcul, însă doar pentru asfaltarea satelor, fără cartiere ar fi necesară suma de 150 de miliarde de lei vechi. O să facem şi o solicitare în comun, la nivel de judeţ şi cu alţi primari, de altă culoare politică", ne-a declarat Ion Baicea, primarul oraşului argeşean Costeşti. La rândul său, Ion Naftanailă, primarul comunei Albeştii de Muscel, recunoaşte că a fost chemat la Bucureşti. "Am fost chemaţi marţea trecută. În două săptămâni trebuie să prezentăm situaţiile. Noi avem proiecte depuse pentru 4 km de asfalt, dar şi pentru canalizare şi apă într-un sat. Avem deja studiile făcute. Să vedem ce se va întâmpla", ne-a a declarat primarul. "Dar ce nu are nevoie o comună... Ni s-a sugerat să facem studii de fezabilitate pentru asfaltare, apă şi canal, acestea fiind priorităţi. Astea au şanse mai mari să fie finanţate. După data de miercuri, o să fie prezentat un nou proiect de lege. Toate proiectele depuse până acum şi care nu au fost eligibile se vor transforma într-un nou program cu finanţare privată. Va fi vorba de un parteneriat public semnat între constructor şi o bancă, urmând ca investiţiile să se facă anul acesta sau la anul, iar constructorul să îşi primească banii în doi-trei ani de la bancă. O să fie o datorie a constructorului care îşi va primi banii de la bancă printr-o garanţie a statului. Eu cred că este o idee foarte bună. Nu au fost prezenţi doar primari PDL, ci şi primari de la alte partide", ne-a declarat lorin Frătică, primarul comunei Bradu. Cornel Berevoianu, primarul de la Nucşoara, ne-a spus la rândul său că are "poiecte depuse şi la 577, şi pe Ordonanţa 7. Pentru alimentarea cu apă am mai avea nevoie de 170.000 de lei. Pentru celelalte proiecte am nevoie de cofinanţare. Este foarte greu. Noi ne-am prezentat doleanţele şi aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Am văzut şi colegi de la PSD şi chiar un coleg primar de la PRM". Ion Dumitrache, primarul comunei Poiana Lacului, recunoaşte că a fost la întâlnire, dar că nu a depus nimic deocamdată. "La mine în comună gazele sunt gata, cu apa ne apropiem de final. Deocamdată nu avem nevoie de nimic", ne-a declarat Dumitrache. În schimb, Liviu Poşircă, primarul de la Vultureşti, spune că "eu nu am fost chemat, nici nu am ştiut. Sunt multe de făcut. Vom vedea ce va fi cu ordonanţele astea... Eu am doar trei luni de administraţie. Ce să spun... că sunt în România şi sunt la ţară". Elly Cîrstea
ÎN DÂMBOVIŢA, ASFALTUL SE OPREŞTE UNDE ÎNCEPE COMUNA CU PRIMAR PSD Dâmboviţa, un judeţ condus de un apropiat al Elenei Udrea, Florin Popescu, preşedinte al CJ, a fost privilegiat la împărţirea banilor primarilor PDL. De altfel, aceştia au fost chemaţi printre primii la Bucureşti, la instrucţia pentru Programul Naţional de Dezvoltare. Primarii portocalii au fost instruiţi şi să spună că programul nu este dedicat în exclusivitate PDL. Florea Muşat, edilul comunei Băleni, susţine că "a zis chiar doamna ministru Udrea că nu contează culoarea politică a primarului ca să primească fonduri". Cu toate acestea, preşedintele PSD Dâmboviţa, Ioan Stan, declară că nici unul dintre primarii social-democraţi nu a fost convocat la Bucureşti, şi mai mult, că în judeţ există comune administrate de primari PSD care nu au drumuri asfaltate, asfaltul oprindu-se la intrarea în localitate, la graniţa cu cele conduse de primarii PDL. Adriana Duţulescu
UDREA SE LAUDĂ CU PROIECTE CE NU-I APARŢIN Nici nu s-a terminat bine şedinţa de vineri a Consiliului General, că oamenii din zona Drumul Taberei au şi primit fluturaşi de la doamna Elena Udrea, de data asta în calitate de preşedinte PDL Bucureşti. Udrea nu vrea să mai rateze nici o ocazia în care să se laude cât de gospodină este şi cât de mult este preocupată de binele cetăţeanului. Totul a pornit de la faptul că aleşii locali au aprobat Planul Urbanistic Zonal al linie 5 a metroului, care va străbate cartierul Drumul Taberei. Linia va avea trei tronsoane. Primul: Drumul Taberei - Răzoare - cu staţiile de metrou Râul Domnei, Valea Ialomiţei, Brâncuşi, Romancierilor, Drumul Taberei 34, Favorit şi Orizont; al doilea: Răzoare - Eroilor cu staţiile de metrou Academia Militară şi Eroilor şi al treilea: Eroilor - Universitate, cu staţiile Haşdeu, Cişmigiu şi Universitate. "În noiembrie 2008 v-am promis metrou în Drumul Taberei, împreună cu echipa PDL Bucureşti am transformat dorinţa Dvs. în realitate. Mult aşteptatul proiect a fost aprobat. M-am ţinut de cuvânt", aşa suna mesajul Elenei Udrea către popor. Ceea ce omite ea să spună este faptul că proiectul a fost aprobat de majoritatea aleşilor locali, ceea ce înseamnă că nu doar colegii ei de la PDL au contribuit la acest lucru. Monica Andrei Capatos
3. 31-10-2010 21:33
fluturas
cu oile prinsesi multi fluturi pina cind ai scris ditamai comentariu,te doare rau de tot cred ca nu folosesti batistal.,articolul este despre un hot ca asta tot ce atinge putrezeste si pe tine te doare de pdl
4. 31-10-2010 22:19
se strange latul
la VANTU si la PSD incepe sa bata vatu urat mirositor a mafie.
5. 31-10-2010 22:43
Colaborator al securitatii
Scurt si la obiect - Cristian Unteanu, colaborator al fostei securitati in RTVR. Sa se priveasca o clipa in oglinda si sa spuna ca nu este asa!
6. 31-10-2010 22:47
Nota
Nu sunt de acord cu ascunderea identitatii celor care isi exprima opiniile pe marginea unor materiale de presa. Eu sunt Dumitru Iuga, am adresa de mail
Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
. Asa trebuie sa faca toti daca au "sange in pix"! Altfel ... sa-si vada de ale lor ...
7. 31-10-2010 23:05
Securistii
Criastian Unteanu era turnator securist inca din timpul facultatii.Era un jeg inca de atunci si nu ma mir ca s-a inhaitat cu un alt jeg. O mizerie ordinara care nu merita sa se numeasca om.
8. 01-11-2010 00:09
Fanica Orzan
Smaranda Jelescu, colega cu Criastian Unteanu la TVR, ar putea confirma sau infirma spusele lui D. Iuga.
9. 01-11-2010 07:23
Nefunctinalitatea justitiei.
Dece justita nu sanctioneaza si pedepseste faptele ilegale, de pagubirea statului roman. Privatizari ilegale, patrimoniul fostului UGSR impartit dupa bunul plac a unor lideri marcanti de sindicat,licitatii netransparente, contracte pe bani publici la suprapreturi utilizarea haotica si de multe ori nejustificata a banilor publici de catre alesii locali, iar exemplele sunt extrem de numeroase. Unde este justitia, care are datoria majora de a stopa aceste faradelegi.Ne punem speranta in noul CSM.
10. 01-11-2010 07:24
Pe cand o sentinta definitiva?
O sa credem in justitie atunci cand o sa vedem sentinte definitivein cazurile lui Voicu,Vantu Nastase Patriciu si altii.Pana atunci numai fum si tunuri de presa.Vorbarie goala.Pe cand o reforma adevarata in justitie. :( :(
11. 01-11-2010 07:25
Care-i legatura?!?!!!
Alo, comentariul nr.2, unde dai si unde crapa. Aici se vorbea de BORFASUL VINTU. Nu mai bate campii, du-te la oile tale. A propos, se spune :se dau bani".
12. 01-11-2010 08:50
Obsedat...
NR. 2 esti obsedat cu oameni ca tine s_a facut de ras tara.
13. 01-11-2010 13:07
Baba Novac
Bai baba novac, nu folosesti batista? :)) Iti place in fundulet sa inteleg din comentu tau:)) sclavi asta sunteti..in tara voastra, sunteti niste sclavi si cersetori.
14. 01-11-2010 13:59
ININTE TOT CU ASTA SE OCUPA[jula]
Miss Univers România 1998 o acuză pe Roberta Anastase că i-a furat rochia Acasă ● Celebritati
Julia Verdeș povestește pentru realitatea.net despre drumul ei la Bollywood. Vedeta care i-a înnebunit pe indieni nu a uitat însă că a fost şicanată în permanenţă de actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a ales să plece din România.
Julia Verdeș a fost reprezenta României la miss Univers în 1998, când licenţa era deţinută de Roberta Anastase. Din cauza problemelor avute cu actuala șefă a Camerei Deputaților Julia Verdeș nu s-a mai întors în țară. "Am câştigat miss Univers România în 1998 şi am plecat în Hawaii la concursul mondial fără nici un fel de pregătire, cu o rochie de-a mamei, cu o rochie de-a mea de la Balul Bobocilor şi două rochii pe care mi le-a făcut o doamnă de la o casă de modă din Galaţi. Când am ajuns acolo şi am văzut ce rochii aveau colegele mele am căzut pe spate. Cehia avea 20 de rochii una mai frumoasă ca alta, Venezuela avea la fiecare rochie din toate valizele manual de întrebuinţare, ce să mai.... Iar eu n-aveam decât două perechi albe de pantofi şi nici o bijuterie. Rochia de la Doina Levintza pe care trebuia s-o port la finală a ajuns la mine a doua zi după ce s-a terminat tot concursul. Iar această rochie e aceeaşi cu care Roberta Anastase s-a îmbrăcat la petrecerea de cu o seară înainte de finala Miss Univers. Nici măcar n-a venit a doua zi, înainte de concurs să-mi dea rochia, mi-a dat-o după. Cum am aflat? Am primit rochia de la Roberta Anastase după finală şi, ce să fac, mi-am pus-o pe mine la petrecerea de după. Unul dintre fotografii de acolo a venit şi mi-a spus: "Aaa, dar rochia asta nu e aia de aseară?". "Care aseară?", zic eu, "că noi n-aveam voie să ieşim din camerele noastre de hotel. Eu n-am fost la nici o petrecere aseară!". Şi după aceea se uită la Roberta şi zice: "Aaa, stai că tu o purtai...". Iar eu la finala Miss Univers am purtat rochia pe care mi-o făcuse doamna Crăciun de la casa de modă din Galaţi. Şi Roberta Anastase fusese, de altfel, în 1996 reprezentanta României la miss Univers, dar atunci nu avea ea licenţa, ci cineva din Bulgaria" spune pentru realitatea.net. Julia Verdeș.
Roberta Anastase nu s-a mulțumit doar să poarte rochia ci a dorit și jumătate din cadourile primite de Julia Verdeș. "Da, dar şi pentru că la concursul Miss Univers, la sfârşit, toate finalistele dau cadouri celorlalte fete suveniruri aduse de acasă, din ţara lor, cum ar fi de la noi din România nişte sculpturi mici din lemn cu faţa lui Vlad Ţepeş, că toată lumea ştie de Dracula. Plus că organizatorii de la Miss Univers ne dăduseră cadou cosmetice să te machiezi în fiecare zi, şampon, papuci de baie de la sponsori şi un fel de computer-telefon foarte drăguţ pe care oricum nu-l puteam folosi în România. Când am ajuns pe aeroport, la Bucureşti, Roberta Anastase mi-a zis că ea vrea jumătate din cadouri. Ea cu mama ei mi-au zis: "Deschide-ţi bagajele să împărţim cadourile!". N-am desfăcut nimic, că maică-mea e moldoveancă şi le-a zis şi ei şi maică-sii vreo două, m-a luat de mână şi am plecat. Nu aveau ce să-i spună, că maică-mea e mai mare decât ele două la un loc" zice Julia.
Despre „bunătatea" Robertei Anastase, Julia Verdeș mai spune:" Mai târziu Roberta m-a sunat să-mi spună că sunt invitată la Olimpiada Modelelor de la Los Angeles, dar că trebuie să plătesc 2.500 de dolari. La vremea respectivă, 2.500 de dolari erau enorm de mulţi bani şi i-am zis că eu n-am de unde să dau banii ăştia. Mi-a zis: "Nu mă interesează, dacă vrei să mergi plăteşti bilet!". Am luat Pagini Aurii din Galaţi şi m-am uitat care-s cele mai mari firme şi le-am luat cu mătuşa mea la rând, că miss România Univers cere bani. Am reuşit cu greu să strângem din câte 20 sau 50 de dolari 2.300 de dolari, iar de restul a făcut mama credit.
Când am ajuns la Los Angeles, cu zece zile înainte de concurs, Roberta nu-mi zicea decât: "Vai, ce grasă eşti!" şi nu-mi dădea să mânânc decât micul dejun, un măr, un iaurt şi două foi de iarbă, deşi îmi plătisem totul din banii mei, din sponsorizări, nu ai ei. Tot atunci mi-a luat şi paşaportul, că-l ţine ea, că ea e agenta mea şi ea trebuie să-l ţină, şi nu vroia să mi-l mai dea înapoi. Am sunat-o pe mama şi ea mi-a spus să sun la consulat să le spun. Consulatul a venit imediat, două persoane, care au avut o mică discuţie cu Roberta, căreia i-au spus: "Dar dvs. ştiti că nu aveţi voie să ţineţi paşaportul altui cetăţean...". "Nu, că aşa m-am gândit eu, că aşa e mai bine", le-a zis ea. Cei de la consulat mi-au luat paşaportul de la ea şi mi l-au dat înapoi. Ea n-a putut să spună nimic, că taică-su era deja băgat în politică, maică-sa la fel...Am intrat în concurs şi, spre marea ei uimire, am luat medalia de aur. Ea a plecat în România şi eu am rămas în America".
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
