Dezbatere naţională
Aula Academiei Române a găzduit zilele trecute o dezbatere privind agricultura României, temă apreciată de acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, ca extrem de actuală, necesară şi de mare perspectivă pentru revitalizarea, revigorarea, reconstrucţia agriculturii ţării noastre. Organizată de Secţia de Ştiinţe Agricole a Academiei Române şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Şişeşti“, dezbaterea s-a remarcat printr-o analiză ştiinţifică riguroasă cu formularea întemeiată a problemelor şi prezentarea unor soluţii concrete a căror aplicare ţine de voinţa politică. Ca stat membru UE, România are obligaţia, a subliniat acad. Cristian Hera, să elimine decalajele existente şi să se racordeze la reglementările şi obiectivele acesteia. „Strategia Europa 2020 prevede o creştere economică inteligentă, bazată pe cunoaştere şi inovare; durabilă prin utilizarea raţională a resurselor naturale şi favorabilă dezvoltării implicând o economie cu o rată ridicată de ocupare a forţei de muncă, bazată pe coeziune şi echitate socială“. Înscriindu-se în aceste dimensiuni, au susţinut comunicări: prof. Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - „Starea agriculturii României“; acad. Cristian Hera şi prof. dr. Gh. Sin, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte ASAS - „Cercetarea ştiinţifică - suport pentru valorificarea durabilă şi performantă a agriculturii româneşti“; acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române - „Contribuţia agriculturii şi dezvoltării durabile la atenuarea efectelor crizei şi relansării creşterii economice a României“; ing. Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) - „Agricultura în viziunea strategică a LAPAR“. Dr. ing. Dimitrie Muscă a prezentat Combinatul Agroindustrial Curtici ale cărui rezultate sunt competitive la nivel UE.
Un mare potenţial nevalorificat
Suprafaţa agricolă a României reprezintă circa 61% din totalul de 23,8 ha., situându-se ca suprafaţă agricolă utilizată pe locul şase din ţările membre UE, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, ceea ce ar putea face din ţara noastră un partener important agricol pe piaţa europeană de produse agricole. Potenţialul acesta rămâne însă, cum s-a demonstrat, nevalorificat, între altele, din cauza unei organizări deficitare a teritoriului agricol, măsurătorilor cadastrale negeneralizate, şi preocupărilor reduse pentru valoarea adăugată la producţia agricolă. Se adaugă variaţia mare a condiţiilor climatice cu secete frecvente, inundaţii şi ierni cu temperaturi scăzute. Pentru anul 2009, statisticile arată o tendinţă de scădere a populaţiei active din agricultură şi, totodată, o îmbătrânire a forţei de muncă, jumătate din aceasta fiind de peste 45 de ani. Prezentând în detaliu starea la zi a agriculturii din ţara noastră, prof. dr. Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a enumerat problemele domeniului important al economiei naţionale - fărâmiţarea terenurilor, îmbătrânirea populaţiei active în agricultură, existenţa unui număr foarte mare de ferme mici cu o competitivitate redusă, existenţa a circa 3 milioane de ha. de teren nelucrat, lipsa capitalului de lucru al fermierilor, acces dificil la credite şi influenţa schimbărilor climatice. Rezolvarea lor este posibilă prin stimularea comasării terenurilor, încurajarea dezvoltării activităţilor neagricole în mediul rural, sprijinirea creşterii competitivităţii agriculturii şi simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene. Se cuvine să amintim că Academia Română şi ASAS au organizat mai multe sesiuni ştiinţifice dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale, denotând o preocupare statornică deoarece, cum afirma acad. Păun Ion Otiman, „o bună cunoaştere a realităţilor agriculturii şi a economiei rurale este o condiţie sine qua non pentru un diagnostic economic şi social corect în vederea aplicării unui program coerent pentru sporirea contribuţiei agriculturii la atenuarea crizei actuale şi pentru reluarea creşterii economiei sustenabile“. Ca membră a UE, „România se află în faţa unei mari dileme de compatibilitate între noua politică agricolă comunitară, adaptată la starea actuală a agriculturii din UE (înaltă performanţă tehnică, consumuri materiale şi costuri din ce în ce mai ridicate, prezenţa unor stocuri importante de produse agricole cu consecinţe importante asupra economiei fermelor) şi starea agriculturii româneşti care ar trebui să aibă alte obiective cum sunt: restructurarea profundă şi consolidarea exploataţiilor, susţinerea masivă pentru creşterea randamentelor tehnice şi economice, penetrarea produselor agrare româneşti pe piaţa agricolă comunitară“. Lipsa de performanţă a agriculturii româneşti şi a economiei agroalimentare este determinată de „criza ineficienţei alocării şi utilizării resurselor (începută încă înainte de 1989), de existenţa unor dezechilibre ale proprietăţii şi exploataţiei, ale pieţelor, preţurilor producţiilor agricole, ale competitivităţii şi funcţionării instituţionale“. Consecinţele sunt severe şi privesc atât necesarul de produse agricole, cât şi costurile din acest sector. Costă şi lipsa de performanţă apreciată la circa 2,4-2,5 miliarde de lei... O problemă importantă este aceea a investiţiilor şi, după opinia acad. Păun Ion Otiman, prioritatea investiţională cea mai importantă ar trebui să fie reabilitarea şi echiparea sistemelor de irigaţii pe o suprafaţă de 1,7 milioane ha. în maximum cinci ani. O altă prioritate este „acoperirea verde a teritoriului cu efecte benefice multiple asupra echilibrului ecologic, protecţia mediului, absorbţia de bioxid de carbon, protecţia ternului agricol, a localităţilor, a căilor de comunicaţii şi a digurilor, acumularea apei în sol, atenuarea efectelor caniculare şi a gerurilor“.
Cercetarea ştiinţifică - suport al dezvoltării durabile
Un aport substanţial la redresarea agriculturii îl poate avea cercetarea ştiinţifică ale cărei obiective formulate de acad. Cristian Hera sunt: „promovarea unei structuri de specii - soiuri şi hibrizi - adecvate schimbărilor climatice, unde există o valoroasă tradiţie; reconsiderarea arealelor pentru culturi în funcţie de dinamica proprie condiţiilor Eco-pedologice“. La acestea se adaugă „diversificarea sistemelor de practică agricolă - convenţională, biotehnologică, conservativă - în funcţie de cerinţele şi interesele fermierilor, consumatorilor şi ale pieţii interne şi externe“. Citându-l pe Gheorghe Ionescu Şişeşti, pentru care „ştiinţa este unica obârşie creatoare de putere şi prosperitate“, acad. Cristian Hera a enumerat provocările actuale şi de perspectivă şi corelaţiile dintre ele şi cele mai importante fiind cele ale mediului - schimbările climatice, diminuarea resurselor de apă dulce, degradarea solului, diminuarea biodiversităţii şi restrângerea resurselor neregenerabile - urmate de provocările competitivităţii la nivel global. Ţinând seama de toate acestea, acad. Cristian Hera a lansat un apel pentru reconstrucţia activităţii de Cercetare - Dezvoltare cu patru puncte: 1. Modernizarea structurii cercetării ştiinţifice. 2. Perfecţionarea resurselor umane prin înfiinţarea de şcoli pe domenii, educaţie postuniversitară şi educaţie continuă. 3. Formarea de centre de excelenţă în domeniile ştiinţelor agricole. 4. Identificarea domeniilor cu potenţial autohton competitiv cu transferul rapid al rezultatelor cercetării la producătorii agricoli. Discuţiile în deplină cunoştinţă de cauză şi la obiect vor fi continuate şi în alte sesiuni în speranţa că acei care trebuie să ţină seama de aceste voci autorizate o vor face, elaborând o legislaţie coerentă a cărei aplicare să ţină seama, dincolo de interesele politice, de adevăratele interese naţionale. Citeaza acest articol pe saitul tau
Comentarii (4)
1. 02-12-2010 20:29
of, aritmetica Academiei!
"Suprafaţa agricolă a României reprezintă circa 61% din totalul de 23,8 ha." Saraca Romanie, atat de mica...
2. 03-12-2010 09:50
Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
din pacate, cercetarea romaneasca in agricultura a facut prea putin pana acum; nici in vechiul regim, cand a beneficiat de suorafete mari si investitii seriose precum si de o "armata" de cercetatori, cu atat mai putin acum, redusa mult ca suprafata, personal si mijloace. cred ca la calitatea oamenilor e problema, au fost(si mai sunt) acolo tot soiul de prosti dar smecheri, fara vocatie dar cu tupeu!
3. 03-12-2010 10:11
este
1-SANSA ROMANIEI ESTE AGRICULTURA BIO-ECO 1-MILION SERE 2-3MILIOANE SOLARE.PLANTE TEHNICE 2MILIOANE HECTERE . SI TOTUL MECANIZAT SI INGRASAMANT NATURAL. REST----VORBA GOALA SA-SI MAI IA NISTE BANDITI SALARII GRASE--STATUL SA FACA ACESTE INVESTITII.SOSELE SI AUTO VIN DUPA ACEEA.
4. 03-12-2010 12:32
Un comentariu profesionist
In sfarsit, un comentariu de real profesionalism si intelepciune! Ar fi un mare castig pentru politica agricola romaneasca sa urmeze aceste sfaturi ale Domnului (cu majuscula, fiindca este cu adevarat in gandire si eruditie un Domn!) ION TARANU.
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
