ŞTIRILE ZILEI:
 
 
 
Informaţii utile

Urgenţe     112
Salvarea    961
Pompierii    981

 
Syndicate
Deschide usa crestine… Imprimare E-mail
Scris de Elena Solunca Moise   
Aşa ne-ndeamnă colindul din vremurile ce-şi înfăşoară anii pe caierul veşniciei. Îl aşteptăm  în fiecare an cu bucuria  în care pâlpâie o taină pe care contemporaneitatea noastră mult prea strident ornamentată nu reuşeşte a o alunga cu făţărnicia-i secularizantă, nu atât de cine ştie ce ateism, ci de un mercantilism vremelnic triumfător. Aşa fiind, nu ne întrebăm de ce să deschidă uşa cel însemnat cu numele lui Hristos, se ştie, ci care uşă şi, îndeosebi, cum anume s-o facă pentru ca împreună cu vestitorii Naşterii Sale să primească  pe „Cel ce luminează şi sfinţeşte pe tot omul ce vine pe lume”? Altfel, Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului, dincolo de cuvintele secătuite de înţelesurile prădate nevolnic, devine o petrecere ca oricare alta. Uşa pe care suntem invitaţi s-o deschidem  este  a sufletului însetat de veşnicie spre a-L primi pe  Fiul lui Dumnezeu care anume s-a înomenit ca să îndumnezeiască firea noastră. O deschidere-întâmpinare ca să vedem cu Ion Creangă cum: „Pe fân, în iesle stă culcat/ Micuţul prunc Iisus Hristos/ El, Fiul Domnului şi Crai/ Al stelelor de farmec pline/ De-atunci cu drag, la voi, din rai/ Cu fiecare iarnă vine”.

Slavă întru cei de sus, pe pământ pace, întru oameni bunăvoire”

Colindătorii vestesc cum vin de la Bethleem, o cetate mică, unde se născuse şi Sf. Ioan Botezătorul, propovăduitorul pocăinţei,  unde Avraam a vorbit cu cei trei îngeri, în fapt cu Sfânta Treime. Aici, într-un „mic sălaş”, Sf. Fecioară Maria naşte pe Mesia, după cuvântul proorocului Miheia: „Şi tu Bethleeme …cu nimic nu eşti mai prejos…căci din tine va ieşi Povăţuitorul, Care va paşte pe poporul meu Israel.”  Fiul lui Dumnezeu s-ar fi putut naşte oriunde, dar a ales peştera întunecată, semn al smereniei Celui care astfel voia să alunge întunericul tuturor amăgirilor şi să facă din oameni „fiii ai luminii” în bucuria unirii cerului cu pământul. Coborârea în timp a Celui „prin care toate s-au făcut”,  deopotrivă Fiu al lui Dumnezeu şi Fiu al Omului, a împărţit cursul istoriei în două, dându-i un sens.  

S-a născut ca om  şi ca  Dumnezeu; din Fecioară s-a născut şi Maica Sa fecioară a rămas şi în timpul naşterii şi după naştere, pentru că Dumnezeu - Creatorul poate trece de legea pe care Însuşi a pus-o. Vestea a fost primită de păstori, oameni simpli şi de magii cei înţelepţi, anume configurând limitele  a înţelepciunii lumeşti. Vegheau  păstorii când îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi. Căci iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul în cetatea lui David”.  Sunt cuvinte dătătoare de putere pe care de le-am pune la suflet ca odinioară păstorii ne-am afla pe drumul deplinei eliberări de răul zilelor după îndemnul Mântuitorului:  „În lume necaz veţi avea; dar îndrăzniţi!: Eu am biruit lumea!”. Când îngerul s-a îndepărtat un glas ceresc  înălţa imnul: „Slavă întru cei de sus, pe pământ pace, întru oameni bunăvoire”.
Cunoscători ai semnelor timpului, magii au fost conduşi spre peşteră de o stea, întrebându-l pe Irod dacă are ştire de Împăratul care s-a născut.

Prizonier al puterii acestei lumi, Irod nu a făcut decât ceea ce ştia să facă – a minţit cu viclenia celor ce cred că stăpânesc deopotrivă clipa şi veşnicia, spunând că de va fi să-l găsească să-i dea  de veste  spre a i se închina. Ajunşi la Peşteră, au văzut Fecioara cu pruncul în braţe, l-au recunoscut şi, închinându-se, i-au dat daruri „vestite” cu tâlcuri ce-L consacrau: aur, ca unui împărat; tămâie ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unuia ce avea să bea din „paharul” morţii pe cruce, prefăcându-l în „pahar al mântuirii”. Vestiţi de înger, ei nu s-au mai întors pe la Irod, care a început acea terifiantă cruciadă împotriva copiilor.  Îngerul l-a vestit apoi pe Iosif să ia pruncul împreună cu mama sa şi să plece în Egipt, după cum au şi făcut scăpând de furibunda dezlănţuire a lui Irod care poruncise uciderea pruncilor cu speranţa deşartă că între ei va fi şi noul „Împărat”. 

Mântuitorul s-a dus în Egipt, unde a stat până la sfârşitul domniei lui Irod, mai întâi spre a împlini proorocia lui Osia: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”. Sf. Părinţi mai spun că această Fugă a fost şi spre a adeveri că Hristos a fost Dumnezeu adevărat şi Om adevărat şi a spulbera afirmaţiile eretice mai vechi şi mai noi. La plinirea vremii Fecioara Maria Iosif şi Iisus au mers la Nazaret împlinind Scriptura: „Nazarinean se va chema”.  

A fi gazdă a lui Hristos           

Mulţi ştim pe dinafară toate acestea, poate mai multe şi, paradoxal, tocmai aceasta ne face să aşteptam cu  reînnoită  înfiorare vestea Naşterii, aşa întâlnindu-ne  într-o trăire cu străbunii  pentru care a fi „creştin” era o mărturisire de viaţă, nici pe departe prilej de „preamărire” sau o declaraţie de apartenenţă religioasă.

Nu vorbeau prea mult, dar se rugau fierbinte, se pregăteau pe îndelete, grijindu-se de rânduiala celor din afară prevestitoare ale celor dinăuntru, semne ale grijii pentru suflet, cu smerenia celui ce se doreşte a fi „gazdă a lui Hristos”. Colindele sunt un fel de hronic al acestui mod de a fi întru iubire pentru Dumnezeu Iubire. Cum? Aflăm din tradiţia necuprins de bogată din care ar trebui să înţelegem cum comuniunea devine folositoare împlinirii omului ca om al lui Dumnezeu, adică într-o unitate care nu-i striveşte unicitatea, ci o împlineşte întru Dumnezeu - Iubire.  E Iubirea virtute, rodind bogat în toate celelalte, opusă iubirii-viciu mult prea legată de cele materiale şi sfârşind în moarte. Sf. Fecioară Maria naşte în „sărac locaş”, nu are scutece, dar cei râvnitori în credinţă o mângâie spunându-i că ei îi vor da „scutecele noi”.

Oare ce trebuie să fie în sufletul celui  gata să poarte de grijă pruncului Hristos? În Moldova, în ziua de ajun se împart şi azi acele „scutece ale Domnului” spre pomenirea strămoşilor.  Într-un alt colind se jeleşte Bethlehemul cum de  n-a primit-o pe Sf. Fecioară Maria să-L nască pe Mesia? E o deschidere miraculoasă către o altă realitate, anunţată de vocile colindătorilor şi ştim de la Sf. Ap. Pavel că „credinţa vine din auz”, câtă vreme „lucrul cel mai important rămâne nevăzut”.             

Sărbătoarea Naşterii Domnului este una a Iubirii mai presus de orice; a iubirii lui Dumnezeu care şi-a dăruit întreaga-I bogăţie firii noastre, ne iubeşte fără de-ncetare pe fiecare deopotrivă, îi iubeşte şi cei care nu-L iubesc şi cu mult mai mult decât cei ce-L iubesc. La Iordan, când Hristos a primit botezul de la Sf. Ioan Înaintemergătorul, glas din ceruri a mărturisit: „Acesta este Fiul meu Cel iubit întru Care am binevoit”. Iubirea este intim legată de bunavoire, voinţa bună şi se face pe dată lucrătoare în lumina înţelesului învăluitor din imnul ceresc: „Slavă întru cei de sus, pe pământ pace, între oameni bunăvoire” într-o gradare ce uneşte cerul cu pământul.

Sf.  Maxim Mărturisitorul scrie că „iubirea singură arată propriu-zis pe om a fi după chipul lui Dumnezeu” şi face ca liberă, voia omului să urmeze voia bună a lui Dumnezeu după cuvintele rugăciunii „Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”. Iubirea lui Dumnezeu dimpreună merge cu iubirea de oameni după cuvintele lui Avva Dorotei  care închipuia lumea ca un cerc cu centrul în Dumnezeu şi având ca raze pe oameni. Cu cât oamenii se apropie unii de alţi prin iubire, cu atât sunt mai aproape de Dumnezeu şi cu cât  se apropie  de Dumnezeu Cel Unul în Treime, cu atât sunt mai apropiaţi unii de alţii. Acestea spuse, îngăduit să-mi fie să termin colindând: „Sculaţi creştini degrabă şi aduceţi-I prinos/ Şi faceţi loc la masă pruncuţului Hristos”.

Ne putem dori ceva mai mult?
Citeaza acest articol pe saitul tau

Comentarii (10)
RSS comments
1. 24-12-2010 00:02
Tuturor cititorilor
Va doresc sincer, un craciun frumos,sarbatori fericite si LA MULTI ANI,tuturor cititorilor si forumistilor!!
Scris de Isul
2. 24-12-2010 08:14
Voi ati primit colindatori?
Anul asta au fost mai putini colindatori, fata de 2009. Pacat. Am fost la Universitatea Titu Maioreascu la un eveniment foarte frumos, unde au participat si mai multe licee din Bucuresti, au avut piese de teatru, au cantat, atmosfera a fost fantastica. Cine vrea sa pastreze traditiile, o face, dar din pacate sunt putini cei care vor.
Scris de Bunicuta
3. 24-12-2010 16:16
Hristos Se naste ,slaviti-L!!!...
Cu ocazia Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos, Anului Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan , adresez fratilor crestini de pretutindeni cele mai cordiale felicitari si cele mai bune urari de sanatate si multi ani!!!
Scris de Un crestin necunoscut
4. 24-12-2010 17:34
Elena Solunca Moise
Sunt bucuros ca mai stie cineva ce inseamna CAIER! (sau nu...?) ..dar vartelnita ? :-)) ok.."teara" e razboi....
Scris de jooo
5. 25-12-2010 01:23
Vom Renaste
O, BRAD FRUMOS... 
 
 
O, brad frumos, ce sfânt pãreai 
în altã sãrbãtoare. 
Mã vãd copil cu pãr bãlai 
si ochii de cicoare. 
Revãd un scump si drag cãmin 
si chipul mamei sfinte, 
imagini de Crãciun senin 
mi-apar si azi în minte. 
 
Un brad cu daruri si lumini 
în amintiri s'aratã. 
In vis zâmbeste ca un crin 
copilul de-altãdatã. 
Intregul cer era deschis 
deasupra fruntii mele. 
Azi strâng doar pulbere de vis 
si numai scrum din stele. 
 
Copil bãlai, Crãciun si brad 
s'au stins în alte zile. 
Azi numai lacrimile cad, 
pe'ngãlbenite file... 
Azi nu mai vine Mos Crãciun 
cu barba-i jucause, 
ci doar tristetile mi-adun 
sã-mi plângã lângã use... 
 
In bezna temnitei mã frâng 
sub grele lespezi mute, 
si'mpovãrat de doruri plâng 
pe amintiri pierdute. 
Omãtul spulberat de vânt 
se cerne prin zãbrele 
si-mi pare temnita mormânt 
al tineretii mele... 
 
Radu Gyr (închisoarea Aiud)
Scris de Dan
6. 25-12-2010 07:36
Buna dimineata la Mos Craciun!
Sarbatori fericite!
Scris de G.L
7. 26-12-2010 01:44
La multi ani! Printre colindari
Sculati boieri mari, 
Voi, romani plugari, 
Nu mai este inca alta 
Noapte sfanta ca aceasta 
Ca pe cer s-a aratat 
Un luceafar de-mparat 
Ce va zice sa traiti 
Intru multi ani fericiti 
Noi venim la fiecare 
Sa va facem o urare, 
O urare din strabuni 
Ce au fost oameni buni 
Nu uram pentru colaci, 
Nu-nghetam pentru pitaci 
Pastram obiceiuri bune 
De pe vremurile strabune 
Pastrate cu-nsufletire, 
Obiceiuri de iubire.. 
Multi ani sa traiti! 
Multi ani fericiti! 
Matilda
Scris de Atamild
8. 26-12-2010 08:11
Craciun Fericit!
La Multi Ani cu Sanatate celor de la ziarul Curentul si cititorilor!E unul din putinele locuri pe internet unde mai poti sa-ti exprimi opinia,necenzurat! Multumim!
Scris de Alex Chi
9. 26-12-2010 21:19
HRISTOS S-A NASCUT !
Sarbatori fericite cu pace si lumina in suflet!La multi ani cu sanatate ziarului Curentul,celor care il scriu si celor care il citesc!
Scris de campean
10. 29-12-2010 17:00
Craciun Fericit
Felicitari pt articol.Va doresc tuturor sarbatori fericite, intelepciune,pace si lumina.Un sincer la multi ani.
Scris de Liliana

Scrie un comenatriu
    Nume:
    Titlu:
    Commentariu:

    Cod de securitate:* Code


    Alte articole scrise de acelaşi autor:


     
    Arhiva 2010
     
    SC Dramiral Media Group SRL.
    Copyright © SC Dramiral Media Group SRL. Toate drepturile rezervate.
    Programare si design www.spider.ro