Fostul şef al unităţii de contraspionaj “ţări estice” (UM 0110), numită şi “unitatea anti-kgb”, a dezvăluit şi el anumite informaţii cu privire la scenariul pe baza căruia s-au derulat culisele evenimentelor din decembrie 1989.

Ungurii au racolat, în 1988, un viitor adjunct de ministru al culturii

“Serviciile secrete din URSS, Ungaria, Jugoslavia, ţările NATO, erau deosebit de active în ţară înainte de 1990 – avånd bază de lucru aici.


Din punct de vedere al KGB-ului pe noi ne socoteau importanţi ca orice ţară occidentală. Acţionau prin turişti, delegaţi, etc. Am cunoscut multe din sursele lor de informaţii. Din 1987 s-a intensificat culegerea de informaţii. Căutau date negative, motivaţii pentru amplificarea negativului din ţara noastră. Incitau împotriva ţării dar cu adresă: discreditarea şi înlăturarea lui Ceauşescu – se gåndeau şi la urmaşul lui Ceauşescu. Colaborau – aveau schimburi de informaţii cu occidentalii- pe aceeaşi poziţie - în general ostilă ţării noastre. Serviciul nostru avea competenţă pe teritoriul naţional. În ce priveşte serviciile ungare – ele erau subordonate ţelurilor iredentiste.

 În 1988 a venit un agent ungar, sub acoperire de angajat al unui institut de economie mondială, a recrutat un romån, un viitor adjunct de ministru al culturii, să recruteze grupuri de romåni să acţioneze în interior pentru credibilitate. Apoi, s-a încercat crearea unei agenturi puternice din råndul preoţilor.

 Problema s-a preluat de Direcţia l-a care avea competenţă cu iredentismul, naţionalismul, cultele. Apoi Györfy a şi fost expulzat – şeful agenţiei comerciale – era amestecat şi Hodiş - au creat filiere active de difuzare a unor materiale iredentiste – chiar şi în genţile lor diplomatice, în judeţele din Transilvania. Asta făcea şi consulatul de la Cluj – difuzau materiale cu tentă iredentistă. Au fost prinşi, atenţionaţi, dar să nu complicăm relaţiile politice alte măsuri nu s-au luat.
 
Ungurii au trimis în Romånia circa 1000 de agenţi

La nivelul nostru, dacă serviciul ungar sau sovietic s-ar fi implicat în declanşarea evenimentelor din decembrie ’89 – dacă ar fi primit ceva ordine în acest sens, trebuia să ştim şi noi! Dar nu am avut astfel de informaţii. Dar a fost acea situaţie că au determinat, în special tineri maghiari romåni, să emigreze. Din 1988, 1989 începeau să-i trimită înapoi, printre care şi unii recrutaţi în serviciile lor. Din cei 30.000 s-au trimis cca 1000.

Noi aveam acreditaţi în Ungaria 9 persoane cu 2 maşini – ei aveau 87 acreditaţi cu 127 maşini aici la Bucureşti.

Am un singur caz, în 12 dec. – viceconsulul Csikos este sunat din Timişoara si i se spune că “suntem organizaţi, avem lanţ viu Timişoara – Gyula – sîntem în jurul lui Tokes”, şi au luat legătura şi cu consiliul judeţean! (Tokes era lucrat de Direcţia I şi nu de noi – Unitatea 110; este o anomalie aici, Tokes dovedit 100% că-i agent al Budapestei trebuia “lucrat” de noi, dar noi nu mai aveam bani). Contra americanilor lucra Direcţia a lll-a,(…) dar noi o aveam pe fiica lui Pacepa.

Din 20 decembrie n-am mai lucrat, stăteam în sediul de pe Roma, cu armamentul, să ne apărăm, am cumpărat cozi de mături să ne apăram dacă vin huligani peste noi.

 A crescut numărul turiştilor – veneau şi dinspre sud. Am discutat cu şeful vămilor. Nu puteam urmări turiştii decåt (…..) nu ştiu de ordinul prin care s-ar fi renunţat la notarea în vamă a numerelor maşinilor ce intrau în ţară. Primeam de la judeţe – dacă se înscriau la hoteluri. De hoteluri se ocupa Direcţia a lll- a, ca pt occidentali.

N-am făcut problemă specială că s-a înmulţit numărul turiştilor sovietici în 1989. Acţiunile erau orientate în Bucureşti, dar şi în Timşoara, Transilvania etc.

 Nu cunosc nimic despre conflictele între “turişti sovietici” şi agenţi maghiari (Vîlcea)

Iulian Vlad a fost informat despre “scrisoarea celor şase”, dar nu a stopat-o

 Din sept. ’89 erau informaţii că se precipită nişte acţiuni – foşti activişti- ilegalişti aveau aderenţă la servicii străine, în special sovietice! Ex: “scrisoarea celor 6”. Apostol şi Bîrlădeanu s-au întålnit cu Brucan în ’88 în vară de două ori. Apostol a fost recrutat de KGB prin Argentina. Cånd a revenit a fost contactat de Krasnov – de la ambasada URSS- ataşat ll. “Gheorghe” al nostru care i-a filat l-a întrebat apoi ce a căutat acolo. A spus că ruşii l-au salvat şi nu poate uita. Apostol avea 10.000 pensie. Buhoiu a publicat în SUA ceva materiale scrise de Apostol. “Scrisoarea celor 6” a fost redactată de Brucan – ceilalţi nu mai aveau ce să completeze. Niciunul n-a semnat, Brucan doar le-a scris numele pe scrisoare. Sencovici, Fazecas n-au acceptat să semneze. Pîrvulescu a a spus să nu dea scrisoarea la occidentali, ci la ruşi. Ceilalţi erau şocaţi că nu mai au ce completa la scrisoare, că era deja redactată. Brucan a fost la Viena, în America, la Moscova, iar apoi a revenit în ţară. Pe Brucan îl lucra Direcţia a lll-a. Am ştiut şi cînd va preda scrisoarea, am raportat la Vlad, dar nu l-au stopat. Pe Bårlădeanu l-a contactat un evreu- comerciant.

 După predarea scrisorii, toţi în afară de Brucan au făcut scrisori de căinţă către Ceauşescu!! Astfel, am scos cazul din sfera penalului, doar că au fost excluşi din partid. Militaru era “lucrat” de Direcţia a lV-a – contrainformaţii militare – aşa că nu cunosc legătura lui cu KGB.

 În septembrie, ataşatul Aradi a fost presat de la Budapesta să dea informaţii şi a răspuns că mîine primeşte setul de informaţii. A doua zi l-am urmărit şi Aradi a intrat în cabinetul ministrului adjunct al apărării, care apoi nu pentru acest lucru şi-a pus piciorul în ghips.

 În Cluj aveam opt persoane lucrate de Direcţia l, ca şi Tokes, pentru că iredentismul şi cultele erau în sarcina lor, nu a noastră.
(26 ianuarie 1994, General Maior Nicolicioiu, fostul şef al unităţii de contraspionaj “ţări estice”, UM 0110)

Comentarii (9)

Scrie un comenatriu

Nume:
Titlu:
Commentariu:
Cod de securitate:*