Atenţia blocului comunitar s-a îndreptat constant în ultimii ani către zona frontierei de Răsărit, acolo unde iniţiativele UE încep să prindă contur prin instrumente politice din ce în ce mai eficiente, precum Sinergia Mării Negre, Parteneriatul
Estic sau Strategia UE pentru Regiunea Dunării. În acest context, una dintre principalele direcţii de politică externă ale României îşi va concentra eforturile în scopul ridicării la standarde europene din punct de vedere socioeconomic a zonelor adiacente cursului Dunării. Această iniţiativă a României este susţinută şi la nivel de Parlament European, acolo unde miercuri seara a avut loc o dezbatere vizavi de viitoarea strategie europeană privind regiunea Dunării. Această dezbatere s-a materializat în urma unei întrebări orale depuse de nu mai puţin de 47 de europarlamentari, ca urmare a unei iniţiative a eurodeputatei Adriana Ţicău, vicepreşedinte al Comisiei de transport din Parlamentul European (TRAN). Dezbaterea din PE a debutat cu sublinierea importanţei acestei zone pentru UE, în perspectiva în care Dunărea străbate 10 state (majoritatea membre ale Uniunii - n. red.) şi 4 capitale europene.
Interconectare cu Marea Neagră
„Modernizarea porturilor, unificarea sistemelor de navigaţie pe Dunăre, eliminarea blocajelor de pe axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre pentru ameliorarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea intermodalităţii în regiune şi creşterea conectivităţii cu Marea Neagră prin intermediul căilor de transport rutier şi feroviar - coridoare feroviare de marfă şi trenuri de mare viteză - sunt doar câteva dintre priorităţile de dezvoltare ale transportului din regiune“, a precizat europarlamentarul român Adriana Ţicău în plenul PE. Viziunea sa de dezvoltare a regiunii Dunării a fost împărtăşită şi de eurodeputatul Petru Luhan (PPE, PD-L), care a adăugat că atenţia şi fondurile UE ar trebui direcţionate şi către statele care nu fac parte din blocul comunitar, dar pe ale căror teritorii trece Dunărea, pentru a realiza o coeziune eficientă la întreg nivelul european. „În momentul de faţă există instrumente financiare disponibile pentru proiecte de infrastructură, de dezvoltare economică sau pentru protecţia mediului, dar acestea pot fi folosite doar de statele membre UE şi parţial de cele învecinate acestora (...) este cunoscut faptul că celelalte state nu dispun de resursele financiare necesare, iar acest lucru face imposibilă dezvoltarea coezivă pe cursul Dunării din punct de vedere infrastructural şi economic şi de aceea autorităţile regionale răspund diferit problemelor pe care le au“, a declarat Luhan. Pe acelaşi ton, europarlamentarul Michael Theurer (ALDE) a ţinut să precizeze că în 6 state membre UE riverane Dunării, nu mai puţin de 80 milioane de persoane trăiesc de-a lungul fluviului. El a mai adăugat totodată că este importantă şi implicarea autorităţilor locale. Receptiv la pledoariile europarlamentarilor prezenţi la dezbaterea de miercuri, comisarul european pentru Extindere, Oli Rehn, a declarat că la nivelul Comisiei Europene (CE) a fost creat deja un grup de lucru care are ca misiune stabilirea priorităţilor viitoarei strategii europene pentru regiunea Dunării.
Iniţiativă româno-austriacă
Ministerul Afacerilor Externe român precizează că până la finele acestui an Strategia UE pentru Regiunea Dunării va fi definitivată pentru a fi pusă în aplicare. Acest nou instrument se doreşte a fi un model de dezvoltare regională la nivel european şi a fost lansat în cadrul unui proiect al României şi Austriei în anul 2008. Cei trei piloni de funcţionare ai viitoarei Strategii se vor axa pe conectivitate (transport, energie, telecomunicaţii), protecţia mediului şi gestiunea apei, dezvoltarea socioeconomică (educaţie, cultură, turism, dezvoltare rurală). Strategia Dunării se află în prezent în stadiul de consultări publice pentru ca la finele acestui an, CE să elaboreze un Plan de Acţiune. Acesta va cuprinde analiza în detaliu a situaţiei actuale şi va propune o listă de proiecte strategice. „Pentru România, consolidarea cooperării dunărene rămâne o prioritate, în condiţiile în care potenţialul de dezvoltare durabilă a regiunii este considerabil şi dorim să contribuim la transformarea Dunării într-o coloană vertebrală a spaţiului european, ca parte a axei Rin-Dunăre. Problemele cu care ne confruntăm sunt numeroase, iar dimensiunile cooperării regionale sunt multiple: transport, energie, turism, agricultură şi mediu înconjurător - pentru a enumera numai câteva dintre acestea“, a afirmat recent Viorel Ardelean, coordonatorul naţional pentru Strategia UE a Dunării. Citeaza acest articol pe saitul tau
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
