Fenomenul rasist-xenofob este în continuă creştere în Federaţia Rusă, spre disperarea autorităţilor care se confruntă cu o creştere graduală a cazurilor în care diverse grupări extremiste comit agresiuni fizice, de multe ori acestea transformându-se
în crime de o violenţă rară. Atât poliţia, cât şi serviciile secrete ruse lucrează foarte intens la stoparea acestui fenomen ce a luat amploare după căderea Uniunii Sovietice. Numai în 2009, 31 de persoane au fost ucise la Moscova în urma a circa 62 de atacuri comise pe motive rasiale asupra imigranţilor ce trăiesc în capitala rusă, potrivit poliţiei moscovite. „Numai anul trecut, s-au înregistrat 62 de atacuri împotriva imigranţilor din ex-republicile sovietice, dintre care 26 mortale şi 25 de cazuri de agresiuni, cinci dintre acestea din urmă având un rezultat mortal“, a declarat şeful poliţiei de la Moscova, Vladimir Kolokolţev, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a mai precizat că până în prezent au fost destructurate zeci de astfel de grupări de sorginte extremistă. Nu mai puţin de 33 de persoane au fost arestate în urma a 34 de anchete în care principala acuzaţie era crima pe motive rasiale. Statisticile la nivel naţional arată că în Rusia s-au comis aproximativ 300 de crime în urma unor astfel de atacuri xenofobe. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Rusia este ţara unde trăiesc peste 100 de grupuri etnice. În august 2006, Artur Ryno, un elev de 18 ani care făcea parte dintr-o astfel de grupare extremistă, recunoştea că a ucis singur 37 de oameni. El şi-a motivat atunci crimele prin faptul că ar fi „curăţat oraşul“. Dar cazul lui Artur Ryno nu este singular. În 2006, un student senegalez a fost ucis cu o puşcă decorată cu un simbol al „svasticii“ naziste. La fel, în 2004, un student vietnamez a fost înjunghiat de 18 adepţi ai curentului „Skinhead“.
Cauzele extremismului rusesc
Acest fenomen este intens cercetat de către autorităţile ruse, dar şi de sociologi, care încearcă să ofere răspunsuri şi alternative la acest val de violenţe. „Unul dintre motivele pentru care se întâmplă astfel de ciocniri interetnice este lipsa unui sistem educaţional. Xenofobia ar trebuie eliminată încă din copilărie. În timpul perioadei sovietice, astfel de programe existau, dar după căderea Uniunii Sovietice şi odată cu creşterea afluxului de imigranţi străini în Rusia, situaţia s-a înrăutăţit“, este de părere Vladimir Novitsky, sociolog al centrului Societatea Internaţională pentru Drepturile Omului de la Moscova, citat de „Russia Today“. În schimb, organizaţiile internaţionale pentru apărarea drepturilor omului dau vina pe autorităţile naţionale. Amnesty International a acuzat în repetate rânduri sistemul juridic din Rusia, care trece prea uşor cu vederea această problemă. Potrivit experţilor acestei organizaţii nonguvernamentale, în Rusia, rasismul este scăpat de sub control. Aceştia adaugă că „poliţia şi procurorii transformă din rutină crimele şi agresiunile săvârşite de agresorii «skinheads» în pedepse mai uşoare, precum huliganism“.
Fascişti şi anti-fascişti
Într-o analiză făcută în urmă cu circa o lună de zile, jurnalistul rus Ruslan Gorevoy, citat de Internet Centre Anti Racism Europe (ICARE), afirmă că grupurile extremiste nu sunt conduse de principii ideologice. „Fasciştii şi anti-fasciştii din Rusia de astăzi folosesc tactici similare, pe care toată lumea le putea observa, şi anume nu adversari nonpolitici, ci mai degrabă două bande de bătăuşi“, precizează Gorevoy. Cu toate acestea, grupurile neonaziste din Rusia sunt caracterizate ca fiind islamofobe, antisemite, rasiste şi xenofobe vizavi de cetăţenii de origine asiatică. Ideologia lor izvorăşte din conceptul de apărare a identităţii naţionale ruse şi se ghidează după sloganul „Rusia pentru ruşi“. Dar nu numai persoanele din aceste grupuri extremiste se bazează pe această sintagmă. Un sondaj de opinie făcut luna trecută de către Centrul independent Levada indică faptul că 54% dintre ruşi susţin ideea „Rusia pentru ruşi“.
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
