La aproape un an după ce ziarul „Curentul“ atrăgea atenția că senatorii Mircea Diaconu (PNL) și Mircea Cinteză (PDL) sunt incompatibli cu funcția publică pe care o dețin, -„Rapsodul PNL Mircea Diaconu – incompatibil cu funcția de senator"- Agenția Națională de Integritate a confirmat, în urma unei anchete, starea lor de incompatibilitate. Potrivit unui comunicat oficial al ANI, în cazul senatorului PNL Mircea Diaconu, cel care ni se prezintă zilnic la televizor în calitate de cel mai simplu romån al patriei, inspectorii de integritate au constatat că acesta deține din 2008 concomitent funcția de senator și aceea de director în cadrul Teatrului C.I. Nottara. Două funcții importante, remunerate generos și dătătoare de putere și influență.
„În urma evaluării declarațiilor de interese, precum și a altor date și informații, au fost identificate elemente în sensul existenței stării de incompatibilitate, deoarece, începånd cu data de 19.12.2008 și pånă în prezent, domnul Mircea DIACONU s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucåt a exercitat simultan demnitatea publică de Senator în cadrul Parlamentului Romåniei, precum și funcția de conducere de Director-manager în cadrul Teatrului «C.I. Nottara» (funcție de conducere specifică unei instituții publice locale)“, precizează ANI. În cazul senatorului PDL Mircea Cinteză, inspectorii ANI au descoperit că din 2005, pe långă demnitatea de senator, acesta a mai deținut și funcțiile de șef de secție medicină internă, respectiv șef de secție cardiologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență, situație clară de incompatibilitate cu funcția publică pe care o deține.
Potrivit ANI, „în urma evaluării declarațiilor de interese, precum și a altor date și informații, au fost identificate elemente în sensul existenței stării de incompatibilitate, deoarece, în perioada 17.12.2004 – 01.04.2005, respectiv începånd cu data de 01.09.2005 și pånă în prezent, domnul Cinteză Mircea s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucåt a exercitat simultan demnitatea publică de Senator în cadrul Parlamentului Romåniei, precum și funcțiile de conducere de Șef al Secției Clinice Medicină Internă III, Șef al Secției Clinice Medicină Internă V, respectiv, Șef al Secției Clinice de Cardiologie I în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București“. Clar și la obiect. Problemele pentru cei doi senatori de-abia de acum încep. Ei au dreptul să facă contestație la Curtea de Apel în 15 zile, iar în cazul în care starea de incompatibilitate constatată de ANI va rămåne definitivă, cei doi oameni politici își pot pierde funcțiile de senatori. „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective“, menționează ANI.
Cei doi senatori se apără cu o decizie ilegală a Comisiei juridice
Avånd în vedere că își riscă scaunele de senatori, cei doi oameni politici au invocat în apărarea lor o decizie a Comisiei juridice din Senat, decizie ilegală însă, ce nu le e de niciun folos în justiție. Cum era de așteptat, senatorul Mircea Diaconu, rapsodul de serviciu al liberalilor la televiziunile mogulilor, s-a declarat o victimă politică: „Dacă muream nu aș fi fost sunat atåt de des. E bine să ți se dea importanță, dar aici cred că e vorba de altceva. Este o găleată cu ceva care se aruncă peste mine. Sunt doi ani de cånd sunt senator și în același timp sunt și la Teatrul Nottara. M-am adresat în Senat, legiuitorului cu întrebarea dacă funcția de senator este incompatibilă cu ceea ce fac eu la teatru. Mi s-a răspuns că activitatea artistică este compatibilă cu cea de senator. Dacă cineva are o altă opinie foarte bine. Eu niciodată nu am circulat cu autobuzul fără bilet. Nu am de gånd să o fac acum. Voi contesta decizia în instanță“, a declarat Mircea Diaconu.
Cu aceeași armă se apără și pedelistul Mircea Cinteză, care a ținut să sublinieze că: „Nu există incompatibilitate între calitatea de parlamentar și cea de șef de secție (n.r. de clinică). Comisia juridică a Senatului și-a însușit acest punct de vedere, iar Comisa de validare ne-a confirmat ca parlamentari fără să constate incompatibilități. Eu și colegii mei vom dori să aflăm care este adevărul și probabil voi ataca în justiție această concluzie. Din acest punct de vedere, lucrurile trebuie să-și urmeze cursul firesc și nu mai am nimic de spus“.
Magistrații din Galați au decis că funcția de senator este incompatibilă cu cea de șef de secție la spital
Dacă domnul senator Cinteză nu mai are nimic de spus, cu siguranță magistrații vor avea. Un caz similar cu cel al senatorului PDL Mircea Cinteză a fost înregistrat în 2009 în Galați. Este vorba de senatorul PNL Paul Ichim, care a fost concediat de Spitalul Clinic Județean Galați tocmai pentru că era în incompatibilitate, fiind concomitent senator și șef de secție în cadrul spitalului. Senatorul liberal a contestat decizia spitalului în instanță, invocånd aceeași hotăråre scoasă de la naftalină de Mircea Diaconu și Mircea Cinteză, prin care Comisia Juridică a Senatului spunea că cele două funcții sunt compatibile. Magistrații gălățeni au fost de altă părere, argumentånd că deciziile Senatului pe această speță nu au valoare de act legislativ și, prin urmare, incompatibilitatea rămåne în picioare.
Potrivit deciziei Tribunalului Galați din 12.11.2009, decizie confirmată și de Curtea de Apel Galați la 11.06.2010, „Art. 80 din legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancțiunea corupției prevede «incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea». Potrivit art. 71 al. 2 din Constituție, calitatea de deputat și senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate. Art. 81 al. 2 din Legea nr. 161/2003 definește noțiunea de funcții publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau senator, ca fiind funcțiile din administrația publică asimilate celor de ministru, funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, din aparatul de lucru al Parlamentului și al Guvernului, funcțiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorități și instituții publice centrale și locale.
Funcția de medic-șef de secție este o funcție de conducere potrivit art. 184 al. 2 din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, lege care în art. 165 definește spitalul ca fiind o unitate sanitară de utilitate publică.
Prin urmare, din textele de lege invocate rezultă clar că senatorul nu poate fi șef de secție în cadrul unității sanitare publice“.
Cåt privește strict decizia Comisiei juridice a Senatului care a dat derogări pe bandă rulantă senatorilor dornici să ocupe cåt mai multe funcții de conducere, magistrații sunt cåt se poate de clari: „Pe de altă parte, nici nu există o decizie a biroului permanent al Senatului prin care să se dispună cumulul de funcții pentru contestator. Potrivit Regulamentului Senatului, pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al acestuia se suspendă, cu excepția cazurilor în care biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului și cu avizul unității cu care senatorul are încheiat contractul de muncă, precum și avizul Comisiei juridice a Senatului. Ori, în speță, adresa invocată de contestator ca fiind emisă de Comisia Juridică a Senatului nu are valoarea unei hotăråri a biroului care să infirme incompatibilitatea prevăzută de lege. Susținerea contestatorului întemeiată pe art. 191 din Regulamentul Senatului nu poate fi primită. (…)
De altfel, art. 191 din Regulamentul Senatului a făcut și obiectul unei decizii privind constituționalitatea, respectiv a deciziei nr. 317/13.04.2006 a Curții Constituționale care a statuat că art. 191 din Regulament este neconstituțional având în vedere că se referă la aspecte ce pot fi reglementate doar prin lege organică.
Cum o asemenea lege specială care să permită cumulul calității de senator cu funcția de medic șef secție nu există, apărările contestatorului întemeiate pe art. 191 din Regulamentul Senatului nu pot fi primite“.
Lucrurile sunt cåt se poate de clare și, prin urmare, e greu de crezut că magistrații bucureșteni vor avea opinii total diferite în privința incompatibilității lui Mircea Diaconu și Mircea Cinteză, avånd în vedere că judecă în baza acelorași legi. Mai mult, n-ar fi exclus ca magistrații să le ceară și banii încasați în mod ilegal de la Senat, în perioada în care cei doi s-au aflat într-o stare evidentă de incompatibilitate.
Mircea Diaconu are probleme legate și de conflictul de interese
Potrivit informațiilor noastre, pe långă durerile de cap date de situația de incompatibilitate, senatorul liberal Mircea Diaconu are probleme și în ceea ce privește conflictul de interese. Conform surselor noastre, inspectorii de integritate verifică deja contractele pe care firmele familiei Diaconu le-au avut și le au în continuare. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, soția senatorului liberal a fost unic acționar la SC Succes Family SRL, firmă care se ocupa cu activități de interpretare artistică (spectacole) și a cărei activitate s-a întrerupt în noiembrie 2010, după o perioadă destul de fructuoasă din punct de vedere financiar pentru familia Diaconu. Ulterior, în decembrie 2010, senatorul PNL și soția sa au devenit coacționari la asociația familială „Diaconu Maria Diana – Întreprindere Familială“, asociație ce se ocupă tot de activități artistice. Or, potrivit informațiilor noastre, o parte din activitățile artistice derulate de firmele senatorului PNL s-ar fi desfășurat cu Teatrul Nottara, unde onor director este chiar Mircea Diaconu, cel care stabilea unde merg banii instituției. Această situație legată de conflictul de interese este investigată în prezent de inspectorii de integritate, conform surselor noastre. Iulia Nueleanu
