În ultimele luni s-a vorbit intens în cancelariile europene de „cuplajul“ dintre România și Bulgaria pentru aderarea la Spațiul Schengen. Deși Bucureștii și-au îndeplinit toate obligațiile tehnice din acest angajament, problema trenează din cauza unor derapaje ale vecinilor de la sud de Dunăre. Nu de același „cuplaj“ se poate vorbi și în cazul recensământului populației care are loc luna aceasta pe teritoriul Bulgariei. La redacția ziarului „Curentul“ au ajuns mai multe sesizări ale românilor pe te întreg teritoriul Bulgariei în care se vorbește despre abuzul cenzorilor bulgari atunci când vine vorba de opțiunile românilor care trăiesc în această țară. Dacă în primă fază recensământul s-a făcut online, începând de săptămâna trecută cenzorii au bătut pe la porțile oamenilor întrebându-i despre etnie și limba maternă. Comunitățile compacte de români de pe malul bulgăresc al Dunării au acuzat faptul că autoritățile bulgare încearcă să eludeze declararea etniei și limbii materne a subiecților în încercarea ca românii să nu își poată declara etnia și limba maternă română. Aceștia ne-au transmis că acele formulare de recensământ sunt completate cu creionul în dreptul rubricilor de etnie și limbă maternă. Mai mult, cenzorii bulgari „uită“ să mai chestioneze persoana recenzată la capitolele unde ar urma să fie declarate apartenența etnică, religioasă și limba maternă, fie declară etnicilor români că „nu sunt obligați“ să completeze și pagina respectivă. Deși minoritatea bulgară din România se bucură de recunoștere, reprezentare în Parlament și circa 500.000 de euro pe an pentru conservare din partea statului român, minoritatea românească din Bulgaria riscă să nu mai existe în statisticile bulgare și implicit în fața UE care cere statelor membre să respecte drepturile minorităților pentru a nu fi asimilate forțat populației autohtone.
