În dosarul Schengen
Situația tensionată cauzată de amânarea aderării țării noastre la spațiul Schengen a determinat o lipsă de coagulare a mesajului pe care România dorește să-l transmită întregii Europe în privința acestui obiectiv de importanță majoră în politica externă a României. Poate cel mai important după aderarea țării noastre la NATO și UE în ultimul deceniu. Deși mesajele de anul trecut ale Parisului în privința țiganilor au fost clare, Bucureștiul a preferat să adopte o tactică a struțului care-și îngroapă capul în nisip în speranța că o atitudine umilă ne va ajuta să obținem un beneficiu mai mare, și anume aderarea la Schengen. Tocmai această acceptare tacită a rasismului și a xenofobiei venite din „Hexagon“ a determinat un efect de bulgăre de zăpadă în care au fost antrenate pe rând apoi Germania, Finlanda și, mai nou, Norvegia. Văzându-se în dificultate, diplomația română a transmis mesaje incoerente și vindicative în care, în cel de-al doisprezecelea ceas, când toate jocurile erau deja făcute, România – prin vocea șefului diplomației, Teodor Baconschi – a făcut mai mulți pași greșiți care au trebuit apoi reparați de către Președinție. Cel mai nou episod de acest gen este legat de interviul oferit de Baconschi pentru portalul EUobserver, în care șeful MAE a invocat pentru prima dată posibilitatea decuplării României în acest dosar de Bulgaria. „Am vrea să vedem cele două țări aderând în același timp, dar… insistăm în continuare asupra principiului acesta, că trebuie evaluat fiecare candidat pe baza eforturilor individuale“, a spus Baconschi, la începutul săptămânii trecute. Vinerea trecută, liderul de la Cotroceni, Traian Băsescu, a exclus decuplarea României de Bulgaria în privința acestui dosar, acuzând mai degrabă o funcționare deficitară a aparatului instituțional european. „În orice caz, din punctul nostru de vedere – și o spun, de data aceasta, extrem de deschis – nu vizăm o decuplare de Bulgaria. Deci România exclude posibilitatea să ceară, având în vedere că are toate rapoartele bune, să fie decuplată de Bulgaria“, a declarat Traian Băsescu după reuniunea Consiliului European. Acest incident de contradicție între Președinție și MAE nu este unul singular.
Episodul Croația
În urmă cu circa o lună, într-un alt interviu dat de Baconschi, de data aceasta pentru presa română, el a invocat posibilitatea ca România să blocheze aderarea Croației la UE ca măsură de retorsiune pentru situația noastră vizavi de Schengen. Aceste declarații au stârnit temeri la Zagreb, iar premierul croat a zburat imediat la București pentru a se întâlni cu omologul său român, Emil Boc, dar și cu președintele Băsescu pe această temă. Ca și acum, președintele Băsescu a dezmințit orice fel de intenție de blocaj al Croației, asigurându-l pe șeful executivului croat, Jadranka Kosor, de tot sprijinul României în drumul spre UE. Cele două episoade ridică totuși un semn de întrebare în legătură cu sincronizarea comunicării dintre Cotroceni și MAE.
