Departe de a fi doar expresia unui orgoliu rănit de pretinsa nerecunoștiință a românilor, recentele și tot mai desele accese de isterie care-l cuprind pe Ion Iliescu oridecâteori vine vorba despre faptul că în spatele Revoluției, și în paralel cu ea, a exiatat o lovitură de stat al cărui beneficiar a fost chiar el însuși, motiv pentru care este acuzat, din ce în ce mai des, de moartea celor peste o mie de români uciși după fuga Ceaușeștilor are, doar o banală explicație de natură juridică.
Sau mai curând penală. Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat ieri că „Dosarul privind evenimentele din decembrie 1989 se află pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Concret, opinia publică este anunțată că acolo se regăseşte dosarul declinat în 2007, după decizia Curţii Constituţionale precum şi cel disjuns, la data de 18.04.2011, de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, reprezentanții Parchetului General amintesc faptul că, „la adoptarea soluţiei din data de 18.04.2011, de către Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat, în motivare, că procurorii militari au avut în vedere împrejurările conform cărora decesul, rănirea sau reţinerea nelegală a unor persoane au fost rezultatul acţiunii unor militari şi a unor persoane care nu au calitate de militar, aşa încât, competenţa de soluţionare a cauzei nu aparţine procurorilor militari, întrucât art. 35 al. 2 Cod procedură penală stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea procurorilor civili. Astfel,în temeiul acestei disjungeri, dosarul a fost înregistrat în Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, vizând evenimentele din luna decembrie 1989 în ansamblul lor, respectiv activitatea şi acţiunile desfăşurate atât de către persoanele civile, cât şi cele militare, sens în care, în temeiul cercetărilor, procurorii civili trebuie să stabilească dacă între aceste acţiuni a existat o legătură de conexitate”. Ce ar putea avea asta în comun cu Iliescu, ultima ruină comunistoidă care-și mai face de lucru prin lumea noastră politică? Păi foarte simplu: cel care, în seara pe 22 decembrie 1989 se enumera, cu falsă modestie, „Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Ion Iliescu” este, de fapt, doar un prăpădit de civil neinstuit. Sau poate că nu? Asta pentru că, habar n-avem dacă nu cumva, pe vremea glorioaselor studii moscovite, tovarășii sovietici nu i-or fi dat vreun grad despre care noi nu am aflat niciodată. La fel cum n-am aflat nici care a fost motivul pentru care, la scurt timp după fuga „Odiosului și Sinistrei”, generalul V.A. Stănculescu l-a recunoscut ca „șef de trib, și mare vrăjitor” și a predat frâiele Oștirii Române în mâinile aceluiași civil neinstruit, veșnic zâmbitorului Ion Iliescu. Acela care, ajuns călare pe cine știe ce „cai mari”, în balconul CC al PCR, ne-a spus, tovărășește, povestea cu „cocoșul roșu care a întinat idealurile comuniste”. Dar și pe cea horror, cu „teroriștii superinstruiți care atacă din orice poziție”. Simple vorbe de clacă, o poveste la care cei mai mulți dintre noi am pus botul. Iar rezultatul a fost tragic: haosul luptei cu inexistenții „teroriști” a ucis sau rănit grav, de peste zece ori mai mulți români decât a fost în stare să ucidă represiunea ordonată de Ceaușescu.
În plus Comunicatul Parchetului de pe lângă instanța supremă menționează că: „legat de aceste cauze, precizăm faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de hotărârea instanţei de contencios european - Curtea Europeană a Drepturilor Omului - pronunţată în cauza „Asociația 21 Decembrie ș.a. contra României”. Menţionăm, sub acelaşi aspect, că Ministerul Public, potrivit competenţelor sale, a întreprins demersuri procedurale pentru aspectele de nelegalitate constatate în cauzele referitoare la „evenimentele din decembrie 1989” şi care sunt în parte, obiect al hotărârii instanţei europene. În raport cu responsabilitatea persoanelor, relativ la durata de soluţionare a acestor cauze, respectiv certele cauze de întârziere şi lacunele constatate în desfăşurarea anchetei, soldate cu încălcarea normelor de procedură penală, pe parcursul perioadei 1994-2005, a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, încă din anul 2008. În acest sens, concordant aspectelor relevate în considerentele hotărârii Curţii europene, în aceste cauze au fost efectuate, din 2007, audieri de părţi vătămate și martori, s-a procedat la conducerea în teren a părţilor vătămate şi a martorilor, au fost ridicate şi examinate înscrisuri, precum şi fotografii și imagini filmate, s-au dispus reexaminări medico – legale.De asemenea, activităţile procedurale ale dosarului în desfăşurarea lor cronologică, pe ani, au făcut obiectul corespondenţei purtate de Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (aspect reţinut la punctul 139 din hotărârea CEDO).
Precizăm , de asemenea că, pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor militare din teritoriu au fost înregistrate 4.495 dosare penale, din care în 2.894 de cauze au fost efectuate cercetări de către Secţia Parchetelor Militare şi Parchetul Militar Bucureşti, iar în 1.601 dosare de către unităţile militare de parchet din teritoriu. Din numărul total al acestor dosare, un număr de 3.135 au avut ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane (818 dosare privind perioada 17 – 22.12.1989, iar 2.317 cauze privind perioada de după 22.12.1989).
Din totalul 3.135 de dosare, Secţia Parchetelor Militare şi Parchetul Militar Bucureşti au instrumentat 2.311, dintre care 647 cauze privitoare la perioada de până la 22.12.1989, iar 1664 dosare legate de evenimentele din perioada următoare. Într-un număr de 112 cauze, din totalul de 4.495, au fost trimişi în judecată, de către Secţia Parchetelor Militare şi Parchetele militare din subordine, 245 de inculpaţi, după cum urmează :6 generali, 32 de ofiţeri, 9 subofiţeri şi 35 militari în termen din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, 12 generali, 73 de ofiţeri, 8 subofiţeri şi un militar în termen din cadrul Ministerului de Interne și 69 civili”. În ceea ce privește civilii nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de prezența lor printre cei trimiși în judecată. Ei sunt cei care luați pe sus de nebunia „luptei cu terorișii”, lansată mai ales din celebrul Studiou 4 al Televiziunii Române, au deschis focul și au ucis fără ca măcar să aibă habar de ce o fac.
Dar știrea care îi dă, cu adevărat, fiori reci lui Ion Iliescu se află la sfârșitul acestui comunicat oficial. „Toate documentele transmise de către Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu soluţia de disjungere a cauzei, dispusă la data de 18.04.2011, sunt analizate de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind faptele, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, de către civili, membrii gărzilor patriotice, lucrătorii de miliţie şi personalul din sistemul administraţiei penitenciare, fapte care au avut ca urmare reţinerea, uciderea, rănirea sau agresarea altor persoane, respectiv distrugerea unor imobile şi bunuri. Dosarul vizează activitatea şi acţiunile desfăşurate atât de către persoanele civile, cât şi cele militare, astfel încât trebuie stabilit cu exactitate dacă între aceste acţiuni a existat o legătură de conexitate. Până în prezent, de la data declinării, respectiv aprilie 2011, marea majoritate a acestor aspecte au fost analizate, cauza fiind în curs de finalizare.
Vasile Surcel
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
