„Cer public prim-ministrului retragerea proiectului care viza reforma în Sănătate” a declarat vineri, la Cotroceni, Traian Băsescu, precizînd că a luat această decizie după ce a constatat că majoritatea celor din sistemul de sănătate, alături de o mare parte din public, nu vor reformarea sistemului.

“Bună seara. Ne revedem cu legea sănătăţii pentru a constata unde suntem, după zile de dezbateri fructuoase, şi chiar pe lege. Am observat, totuşi, că în aceste zile s-a folosit masiv dezinformarea şi aş vrea să fac câteva precizări.

Cea mai mare minciună promovată continuu este legată de SMURD, deşi proiectul legii se află şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi pe site-ul Preşedinţiei, continuă aceeaşi minciună - privatizarea sau desfiinţarea sau afectarea SMURD. Nu spun decât că este o minciună şi altceva nu mai pot spune atât timp cât împotriva a ceea ce este scris în proiect se continuă manipularea.

O altă poveste puternic susţinută este că se vor înfrupta privaţii din banii de sănătate sau băieţii deştepţi. Dragii mei, trebuie să ştiţi că acum se întâmplă acest lucru. Dumneavoastră scrieţi aproape zilnic sau periodic despre preţurile la medicamente, despre prescripţiile exagerate la medicamente, despre datoriile pe care le avem tot timpul la plata medicamentelor şi aşa mai departe. Dumneavoastră aţi desfăşurat anchete, sunt o realitate ilegalităţile, furturile, la achiziţia de aparatură medicală. Dumneavoastră - şi este o realitate - aţi subliniat în nenumărate rânduri, exagerările la preţurile de la cheltuielile materiale din spitale sau din orice unitate sanitară. Deci, indiferent cum etichetaţi sau cum analiştii etichetează ce s-ar putea întâmpla dacă legea intră în vigoare, eu vă spun că, în acest moment, aceşti privaţi pe care îi suspectaţi că vor prelua banii publici se înfruptă, mai bine ca oricând, din banii publici sub umbrela sistemului de stat.

Înţeleg că la Urgenţă totul este perfect şi nu mai avem nimic de făcut. Poate reuşiţi să aflaţi cât de dramatică este situaţia asistenţei de urgenţă în mediul rural. Eu cred că o lege a sănătăţii trebuie să creeze condiţii ca rapid şi mediul rural să poată fi ajutat; că şi acolo sunt tot români, la fel de eficient precum cei din zonele unde sunt televiziuni.

Mai aflu despre privatizarea spitalelor, cărora se opun sindicate sau mai ştiu eu cine – o altă minciună. Este vorba de transformarea spitalelor în societăţi comerciale sau în fundaţii, pentru a putea avea acces la credite, funcţie de cifra de afaceri pe care o realizează în aşa fel încât să poată să-şi achiziţioneze şi singure, nu numai din bani de la bugetul de stat, echipamentele necesare unei asistenţe medicale de calitate.

Mai aflu că, dacă se aprobă cumva legea, vor avea prioritate cei cu bani. Aş vrea să fim responsabili în ceea ce spunem. În momentul de faţă se întâmplă acelaşi lucru. Nu oricine are bani să meargă la un profesor care să-l opereze foarte bine, mulţi sunt operaţi de oameni mai mult sau mai puţin pricepuţi, cu o reputaţie mai mare sau mai mică. Deci, în acest sistem, corupţia, din acest punct de vedere, în sistemul de stat funcţionează din plin şi în niciun caz românii nu sunt egali din punct de vedere al şanselor în sistemul actual. Eu nu spun că proiectul de lege pe care l-am propus în dezbatere publică, pe care Guvernul l-a propus în dezbatere publică, este mult mai echitabil din acest punct de vedere pentru că probabil vor fi mulţi care nu vor putea să-şi facă asigurări suplimentare, dar măcar va fi un pachet de servicii de bază care va fi oferit egal tuturor.

O altă minciună care să discrediteze proiectul de lege este legată de ideea că aceiaşi bani vor fi utilizaţi, dar de data aceasta ei vor fi gestionaţi de firme private. Şi dacă ar fi aşa, şi ar fi mai bine, pentru că firma privată ar urmări cheltuielile, pe când statul acum nu le urmăreşte, ci doar decontează deficite şi depăşiri de buget, dar se omite faptul că proiectul de lege vizează lărgirea bazei de impozitare pentru a aduce mai multe surse la bugetul de stat şi, în acelaşi timp, promovează ideea asigurărilor suplimentare care, de asemenea, vor aduce mai multe resurse în bugetul de stat. Nu mai vorbim de faptul că o altă sursă pentru spitalele mari mai ales, cu cifră de afacere mare, va exista o a treia sursă, aceea a atragerii de credite bancare în vederea echipării spitalelor. Deci, în niciun caz legea nu vizează menţinerea aceloraşi sume de bani pentru eventualii asiguratori privaţi, ci vizează creşterea surselor de finanţare pentru sistemul de sănătate.

Nu în ultimul rând, am mai văzut o îngrijorare: "Dar dacă fuge cu banii firma de asigurări sau dacă dă faliment". Nu există acum în România firmă de asigurări care nu este reasigurată. Este chiar Legea asigurărilor care împinge lucrurile către această realitate şi nu cred că cineva ar concepe să pună la dispoziţie bani publici unor firme de asigurări private, fie ele şi de mare prestigiu, fără ca acestea să fie reasigurate sau să formeze un depozit de garantare a bunei executări a bugetelor care le vor fi alocate.

Deci acestea ar fi principalele elemente care apar în spectrul, zic eu, ori al neînţelegerii, ori al dezinformării voite. Nu vreau să mai intru şi în zona politizării, însă, dincolo de a comenta şi de a-mi exprima punctul de vedere cu privire la ceea ce se dezbate fals în spaţiul public, aş vrea să vă mai dau o cifră mult mai actuală decât cifrele pe care le-am utilizat până acum. Spre exemplu: în 2005 cheltuielile României cu sănătatea, Casă de Asigurări şi minister, au fost de 10,9 miliarde de lei, în 2011 cheltuielile cu sănătatea, ale Casei de Asigurări plus Ministerul Sănătăţii, au fost de 24,3 miliarde lei. Sigur, nu compar, nu suprapun valoarea leului în 2005, cu 2011. A fost erodat, afectat de inflaţie, dar, oricum, nu avem o inflaţie de 223% în acest interval, care să fi menţinut suma aceeaşi ca în 2005. Deci, creşterea bugetului a fost de 223%, însă, un lucru este interesant. Dacă, în 2005, de la bugetul de stat, contribuţia a fost de 1,9 miliarde de lei, în 2011, contribuţia bugetului de stat a fost de 6,3 miliarde de lei, în afara colectării veniturilor din taxe destinate sănătăţii. Deci, avem o creştere destul de accelerată a susţinerii financiare pe care bugetul de stat o acordă sistemului de sănătate, ceea ce ne obligă să observăm că, fiind vorba de o sumă în creştere, an de an, se prefigurează două mari probleme de deficite ale bugetelor în bugetul de stat al României, în bugetul consolidate: deficitul de la pensii şi deficul de la sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate, încă, să spunem, este suportabil, având în vedere că, anul acesta, a avut o contribuţie de la bugetul de stat, de 6,3 miliarde de lei, deci 1,2-1,3 miliarde de euro. Este mult pentru România dar, să spunem că este suportabil. Privind, însă, la creşterea an de an,a acestei contribuţii, lucrurile trebuie să ne îngrijoreze. De aceea, soluţiile de introducere a sectorului privat cu contribuţiile lui în sistemul românesc de sănătate, reprezintă o necesitate. La Fondul de Pensii nu avem ce să facem. Acolo nu putem introduce nimic, decât să împrumutăm, să acoperim deficitul de peste 3,5 miliarde de euro în fiecare an, sau să luăm bani de la investiţii, de la alte cheltuieli ale bugetului, să ducem la fondul de pensii. Dar aici avem ce face, avem soluţii care rezidă din ceea ce am văzut că s-a întâmplat în alte ţări ale Uniunii Europene - implicarea sectorului privat. Sigur, nici eu nu sunt liniştit, ştiind unele apucături, dar, nu atât ale marilor companii private, ci apucături româneşti, neaoşe. Ceea ce nu înseamnă că de frica acestui fenomen al corupţiei, să nu mergem mai departe, să nu încercăm soluţii de punere sub control a utilizării banilor, dovedindu-se, până acum, că statul nu poate controla eficient resursa financiară.

Aş încheia, revenind asupra unor constatări, care sunt realităţi ale raportului Comisiei presidenţiale pentru diagnosticul sistemului de sănătate. Sistemul sanitar s-a adaptat rapid la o creştere a finanţării, fără o creştere semnificativă a calităţii. De asemenea, pacienţii sunt nemulţumiţi, în general, de calitatea serviciilor medicale. Medicii, la rândul lor, sunt nemulţumiţi de condiţiile de lucru şi de veniturile pe care le au. Administraţia, la rândul ei, este nemulţumită de faptul că, an de an, trebuie să crească contribuţiile din bugetul de stat la bugetul asigurărilor de sănătate sau la cheltuielile cu programele naţionale de la Ministerul Sănătăţii. Sistemul este lipsit de performanţă - şi aici înţeleg că sunt excepţii pe care le salut, dar aprecierea globală este că sistemul este lipsit de performanţă, sistemul este lipsit de proceduri şi este subfinanţat. De asemenea, sistemul este beneficiarul, între ghilimele, al unui monopol de stat, a Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, sistemul este politizat, sistemul este ineficient în administrarea fondurilor, sistemul este afectat de corupţie.

Am vrut să închei cu aceste concluzii, înainte de a mai face două observaţii. Una este legată de faptul că nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte puţini o vor, probabil medicii mai tineri sau medicii la mijloc de carieră. Deci, spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenţă nu vrea schimbarea, schimbarea sistemului medical şi, bineînţeles, înţeleg prin toate semnalele publice că şi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sănătate. În aceste condiţii, vă pot spune că cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate. Am discutat, de altfel, cu primul-ministru intenţia de a face acest lucru şi o fac eu, pentru că aici a fost Comisia prezidenţială, aici s-a făcut propunerea de proiect de lege, aici au fost oameni, specialişti care s-au dedicat încercării de a pune un diagnostic şi de a da nişte soluţii adaptate la realităţile României, care să poată contribui la o mai bună gestionare a resurselor existente şi să mărească resursele financiare pentru creşterea calităţii şi competitivităţii sistemului. Sigur, inclusiv concurenţa între spitale, între medici de familie, între primării ar fi fost în viziunea celor care au gândit proiectul, dar şi în viziunea mea, nişte soluţii de îmbunătăţire a sistemului de sănătate românesc. Eu vreau să le mulţumesc public acelor specialişti care au lucrat atât la raport, cât şi la propunerea de proiect de lege a sănătăţii, au făcut un efort care ţine din 2007 până săptămânile trecute. Eu le mulţumesc mult, îmi pare rău că datorită condiţiilor publice, ei pot sau puteau deveni, după mine, următorii inamici publici şi nu avem dreptul să batjocorim nişte specialişti care, în mod real, au muncit fără bani, dar dedicaţi sistemului de sănătate şi în încercarea de a da o soluţie alternativă care, în dezbatere publică civilizată, ar fi putut fi îmbunătăţită. Cam aceasta este decizia pe care am luat-o, să cer primului-ministru retragerea proiectului de pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi cu asta încheierea dezbaterii. Înţeleg că foarte mulţi sunt mulţumiţi cu actualul sistem de sănătate. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o seară plăcută!”

Comentarii (53)

Limbistului de serviciu, Badea

Si ce-o sa faci acum, Badea? Nu-l mai pupi in cur pe Taxescu ? Sau schimbi pozitia si-l iei prin fata ? Jegos imputit ce esti !

Foarte bine

a facut!Sa-i mai vad acum pe mitingisti ca se plang de sistemul sanitar!

lui rizoaicad.arges(pizdau)

BULA Ce bine ca ai aparut, fecaloid comunistoid alterat. Ma javra ordinara, tu si cu tot neamul tau de curava, de larva taratoare putregaita, ma cacatule canin, lacusta rosie, securist derbedeu, cati ai bagat tu la inchisoare, cu felix al tau si cu nus, cu porumbacu, porumbacu ma-tii mari a dracului. Mai jegosule gunoier, du=te-n pastele ma=tii, ma paduche altoit, ma ascaris limbricoid, caca-m-as in basca ta de argesan alterat, buhaiule de stepa castrat, spurcaciunea dracului.