Dacă la începutul mandatului său, Viktor Orban se angaja să unească spiritual cele circa 15 milioane de maghiari de pe tot mapamondul, ieri, a venit rândul ca acest gând să fie transpus în litera legii. Și nu oriunde, ci în
noua strategie națională de securitate care vine cu noi prevederi legate de drepturile, libertățile și mai ales autonomia maghiarilor care trăiesc în statele vecine acestei țări. Noul document se concentrează în special pe comunitățile de la granițele de est (România) și sud (Serbia – Voivodina), acolo unde, pentru securitatea Ungariei, „stabilitatea şi promovarea valorilor democratice de-a lungul graniţelor de est şi de sud este esenţială“. Agenția de presă MTI a scris că autoritățile de la Budapesta sunt de părere că astfel de comunităţi maghiare ar trebui să rămână şi să prospere în ţările lor şi să beneficieze de o „formă de autonomie adecvată situaţiei lor“. Cum dezideratul promovat de formațiunile politice din România face referire la autonomie teritorial-administrativă, acest fenomen va fi sprijinit nu numai declarativ de către autoritățile de la Budapesta care vinperiodic în România, ci și de către autoritățile care se preocupă de securitatea acestei țări.
Acest demers are și o împachetare în ambalaj democratic. „Prin legăturile sale cu comunităţile etnicilor maghiari şi susţinând eforturile lor, Ungaria contribuie la stabilitatea din regiune şi consolidează relaţiile de vecinătate“, se spune în textul noii strategii.
Jobbik își impune dorința împreună cu Fidesz
O formulare la fel de ambiguă se regăsește și la capitolul luptei împotriva extremismului, fenomen în continuă creștere în Ungaria. În ceea ce priveşte extremismul, strategia afirmă că o consolidare a monopolului statului asupra măsurilor de aplicare a legii ar putea reuşi suprimarea grupărilor extremiste. Dar pentru un rezultat sustenabil, problemele sociale care stau la baza simpatiei faţă de extremism trebuie tratate eficient. Printre aceste probleme se regăsesc și ura extremiștilor maghiari față de străini, evrei și țigani. Cu toate acestea, partidul de extremă dreaptă Jobbik se află în coaliția aflată la guvernare alături de Fidesz, formațiune condusă de premierul Viktor Orban. Aflat în România în vara anului trecut, cu ocazia desfășurării, la Gheorghieni, a celei de-a VII-a ediţie a Taberei EMI, liderul Jobbik, Vona Gabor, afirma că ideea autonomiei ar trebui dezbătută şi clarificată în primul rând în patria mamă, adică în Ungaria. „Ar trebui ca dorinţa de obţinere a autonomiei teritoriale pentru regiunile din afara graniţelor Ungariei locuite preponderent de maghiari, care au aparţinut patriei mamă înainte de Trianon, să fie clarificată în primul rând în Ungaria“, a afirmat politicianul maghiar. Practic, dorința de astă vară a lui Vona Gabor s-a materializat în noul document privind securitatea națională a Ungariei.
Apel la unitate
Dacă până acum UDMR era blamat și acuzat de „colaboraționism“ cu partidele românești, președintele CNMT Laszlo Tokes și-a schimbat și el discursul politic și a invitat la uniune toate partidele maghiare. El a spus, marți, la Sfântu Gheorghe, că după recensământul de anul trecut, „este clar“ că maghiarii, „dacă nu se unesc, nu vor reuşi să dobândească drepturile de bază“, respectiv „autonomia, care se cuvine să fie acordată“. „Mai ales înainte de Congres (PPMT), ar trebui să decidem just şi să fim conştienţi de situaţia în care facem această politică. (....) Totodată, mă gândesc şi la posibilii parteneri ai noştri pe plan local şi judeţean, atât din sfera civică, cât şi celelalte partide, UDMR şi PCM. Este un categoricus imperativus pentru noi (organizaţiile maghiare - n.r.) să tragem căruţa în aceeaşi direcţie şi, mai ales după recensământul care a avut loc anul trecut, este clar pentru noi că ungurii, dacă nu se unesc, nu vor reuşi să dobândească drepturile de bază, care se cuvin unei comunităţi minoritare, respectiv autonomia, care ni se cuvine să fie acordată“, a afirmat Tokes Laszlo. Pe parcursul ultimului an, liderii maghiari au transmis în vizitele lor în România mai multe mesaje care în care au incitat la continuarea luptei pentru așa-numita „autonomie adecvată“.
Mădălin Necșuțu
 Citeaza acest articol pe saitul tau
|
|
|
Adaugă la Favorite 
Fă pagina Homepage
